Comisia Europeană cere României implementarea Directivei privind combaterea spălării banilor

BRUXELLES

Autor

de Fofiu Roberta

Data

Categorie

BRUXELLES

Comisia Europeană a anunţat vineri că a hotărât să iniţieze proceduri de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor prin trimiterea de scrisori de punere în întârziere unui grup de 18 state membre, inclusiv României, deoarece nu au notificat complet măsurile naţionale de transpunere a anumitor dispoziţii din a şasea Directivă privind combaterea spălării banilor (AML) – Directiva UE 2024/1640.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Scrisori înaintate către mai multe state UE

Conform unui comunicat de presă al Executivului comunitar, au fost trimise scrisori de punere în întârziere şi Belgiei, Bulgariei, Cehiei, Germaniei, Estoniei, Greciei, Spaniei, Franţei, Croaţiei, Ciprului, Lituaniei, Luxemburgului, Ţărilor de Jos, Austriei, Poloniei, Portugaliei şi Finlandei.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Directiva permite statelor membre să furnizeze acces la registrele de evidenţă a beneficiarilor reali autorităţilor competente, autorităţilor de reglementare, entităţilor raportoare şi persoanelor cu un interes legitim. A şasea Directivă AML reglementează probleme organizaţionale şi instituţionale privind combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului.

Statele membre trebuiau să transpună o parte importantă din Directiva UE 2015/849, şi în special articolele 11, 12, 13 şi 15, până în 10 iulie 2026. Implementarea graduală a celei de-a şasea Directive privind combaterea spălării banilor este esenţială pentru remedierea punctelor slabe din sistemul financiar al UE şi pentru ca toate statele membre să aplice eficient reglementările privind combaterea spălării banilor.

Încrederea investitorilor şi a publicului general în pieţele financiare depinde în mare măsură de acurateţea sistemului de raportare, care asigură transparenţa în structurile privind beneficiarii reali şi controlul ale societăţilor, susţine CE. Informaţiile clare şi la zi privind beneficiarii reali sunt de asemenea cruciale pentru organele de aplicare a legii.

18 state membre nu au comunicat până la termenul limită transpunerea integrală a acestor prevederi

Prin urmare, Comisia Europeană a decis trimiterea de scrisori de punere în întârziere acestor state membre. Ele au acum la dispoziţie două luni pentru a finaliza transpunerea şi a notifica măsurile Executivului comunitar. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat statelor membre care au primit o scrisoare de punere în întârziere.

Citeste si:

Articolul precedent
După ani de blocaje, UE ajunge la un acord asupra finanţării Ucrainei
Articolul următor
Investiții de peste 31 de milioane de euro în Parcul de Specializare Inteligentă din Baia Sprie. Zetea: Susținerea mediului de afaceri este motorul economiei

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri