Comisia Europeană: Dezechilibre excesive în România, pe fondul deficitului guvernamental foarte mare și în creștere

Autor

Data

Categorie

Conform pachetului de primăvară din cadrul semestrului european 2024, pregătit de Comisia Europeană, România se confruntă cu dezechilibre excesive, după ce a experimentat dezechilibre până anul trecut, deoarece se menţin vulnerabilităţile legate de conturile externe, şi în principal de deficitele guvernamentale mari şi în creştere, conform Agerpres.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Într-un comunicat al Executivului comunitar se arată că presiunile asupra prețurilor și costurilor au crescut semnificativ, în timp ce acțiunile politice au fost inadecvate.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

În 2020, Consiliul a constatat că România avea un deficit excesiv pe baza datelor din 2019. Potrivit evaluării Comisiei, România nu a luat măsuri eficiente pentru a corecta această situație și a elimina deficitul excesiv.

Executivul comunitar a evaluat dezechilibrele macroeconomice în 12 state membre, selectate pentru o revizuire detaliată în Raportul privind mecanismul de alertă din 2024. În general, Comisia Europeană apreciază că, după șocul provocat de condițiile comerciale din 2022, dezechilibrele macroeconomice tind să se reducă în majoritatea statelor membre.

Totodată, pentru prima dată, instituția a realizat o analiză a ocupării forței de muncă, a calificărilor și a provocărilor sociale în fiecare stat membru. Prima fază a acestei analize este inclusă în Raportul comun privind ocuparea forței de muncă (JER) 2024, iar o analiză mai detaliată a fost publicată în mai 2024 pentru șapte state membre: Bulgaria, Estonia, Spania, Italia, Lituania, Ungaria și România.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri