Comisia Europeană trimite România în fața Curții de Justiție a UE: dosarul invocat

Autor

Data

Categorie

Comisia Europeană a decis astăzi să trimită România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pentru faptul că nu s-a asigurat că CNAS (Casa Națională de Asigurări de Sănătate) efectuează plățile către operatorii de farmacii în termenele stabilite de Directiva privind întârzierea în efectuarea plăților.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Mesajul transmis de CE

„Comisia consideră că, în România, întârzierea efectuării plăților datorate operatorilor de farmacii este atât sistemică, cât și persistentă. În temeiul articolului 4 alineatul (4) litera (b) din directivă, entitățile publice care furnizează îngrijiri medicale trebuie să deconteze tranzacțiile comerciale în termen de maximum 60 de zile calendaristice.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

CNAS a depășit în mod constant acest termen la efectuarea plăților către farmaciile care furnizează medicamente pacienților.

Întrucât nu s-a asigurat că CNAS efectuează plățile către operatorii de farmacii în termenul prevăzut, România și-a încălcat obligațiile care îi revin în temeiul directivei.

În aprilie 2024, Comisia a trimis României o scrisoare de ăunere în întârziere, urmată de un aviz motivat în februarie 2025 și de un aviz motivat suplimentar în ian. 2026.

Comisia consideră că eforturile depuse de autorități au fost, până în prezent, insuficiente. Prin urmare, Comisia trimite România în fața CJUE.

Întârzierile în efectuarea plăților slăbesc lanțurile de aprovizionare, împiedică creșterea și competitivitatea întreprinderilor și le afectează capacitatea de a inova și de a se dezvolta.

Întrucât întârzierile în efectuarea plăților constituie un obstacol major în calea competitivității pieței unice, decizia face parte din eforturile Comisiei de asigurare a respectării legislației, menite să elimine barierele de pe piața unică în 11 domenii prioritare, după cum s-a anunțat în comunicarea intitulată „un cadru de reglementare al UE mai simpli, mai rar și mai bine aplicat”.

În mod similar, în Raportul său anual pe 2026 privind competitivitatea pieței unice Comisia și-a anunțat intenția de a acorda prioritate asigurării respectării legislației împotriva întârzierilor în efectuarea plăților de către autoritățile publice.

Poziția proactivă a Comisiei urmărește să asigure faptul că toate întreprinderile, în special IMM-urile, care reprezintă 99 % din întreprinderile europene, primesc plățile la timp, astfel încât să poată menține fluxuri de numerar sănătoase și să poată investi cu încredere în viitorul lor”, acuză CE.

Context  

În România, rambursarea medicamentelor face parte din sistemul public de sănătate, care funcționează în cadrul CNAS. Farmaciile joacă un rol esențial în acest sistem.

Ele achiziționează medicamente de la producători și distribuitori pe propria cheltuială, apoi le distribuie pacienților în cadrul sistemului public național de asigurări de sănătate. Ulterior, CNAS le rambursează farmaciilor medicamentele eliberate.

De fapt, farmaciile finanțează în prealabil aprovizionarea cu medicamente, asigurându-se, în același timp, că pacienții au acces în timp util la tratamentele de care au nevoie.

În aprilie 2024, în urma plângerilor primite din partea unor asociații ale farmaciilor care reprezintă peste 500 de farmacii independente, Comisia a decis să lanseze o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva României.

Conform celor mai recente informații furnizate de autoritățile române, farmaciile sunt plătite, în medie, cu 62-79 de zile după termenul de 60 de zile.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri