Consiliul Europei condamnă reprimarea violentă a protestelor pro-europene din Georgia

Autor

Data

Categorie

Consiliul Europei a criticat vineri dur reprimarea manifestațiilor pro-europene din Georgia, în urma cărora mai multe persoane au fost rănite joi seara, conform unui raport al AFP.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Reprimarea protestelor și reacția Consiliului Europei

Într-un comunicat oficial, comisia permanentă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), reunită la Luxemburg, a condamnat „ferm reprimarea brutală a manifestațiilor pașnice care au avut loc la Tbilisi, precum și violarea drepturilor fundamentale de liberă exprimare și liberă asociere”.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Consiliul Europei a atras atenția asupra arestării protestatarilor în baza unui cadru legislativ controversat:
„Majoritatea manifestanților au fost arestați și inculpați în virtutea dispozițiilor controversatului Cod al infracțiunilor administrative, datând din perioada sovietică, a cărui abolire a fost deja solicitată.”

Potrivit autorităților georgiene, 43 de persoane au fost reținute în timpul protestului desfășurat împotriva deciziei guvernului de a amâna negocierile de aderare la Uniunea Europeană până în 2028. În timpul confruntărilor, 32 de polițiști au fost răniți, oficialii guvernamentali afirmând că rănile au rezultat din „acțiuni ilegale și violente ale manifestanților”, care au aruncat petarde și au încercat să îndepărteze barierele de protecție din fața Parlamentului.

Contextul protestelor

Manifestațiile au izbucnit după ce partidul de guvernământ, Visul Georgian, a anunțat înghețarea negocierilor de aderare la UE până în 2028 și refuzul accesării fondurilor europene, acuzând Bruxelles-ul de „șantaj”. Decizia a generat o reacție masivă, mii de georgieni ieșind în stradă pentru a-și exprima nemulțumirea față de direcția politică a țării.

Deși Georgia are statut de țară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană, relațiile cu Bruxelles-ul s-au deteriorat recent. Politicienii europeni au acuzat guvernul de la Tbilisi că promovează politici de orientare pro-rusă și măsuri autoritare.

Avertismentul Consiliului Europei

În concluzie, APCE a reiterat apelul către autoritățile georgiene de a respecta valorile europene și angajamentele asumate în calitate de membru al Consiliului Europei:
„APCE invită acum Georgia să rămână fidelă valorilor europene și să-și respecte integral obligațiile și angajamentele în calitate de membră a Consiliului Europei.”

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri