Cozmin Gușă| „Șarada opoziției Austriei la interesele României. Cinci întrebări posibile.”

Autor

Data

Categorie

Preluare Facebook Cozmin Gușă

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Austria este o țară căreia i-a fost impusă neutralitatea militară după al-II-lea război mondial conform unei înțelegeri americano-sovietice, iar apartenența la UE și-a obținut-o târziu, în siajul unificării Germaniei începută în 1989. A fost mereu considerată o entitate statală de tip tampon între interesele Vestului și Estului, fapt ce i-a generat prestigiul și bogăția căpătate în ultimii aproape 70 de ani. Nefiind membru NATO și refuzând mereu accederea în alianță, Austria a reușit să atragă mult capital rusesc, mascat sau la vedere, fiind considerată placa turnantă pentru promovarea intereselor Rusiei în interiorul UE. Acesta este și motivul pentru care comunitatea de informații austriacă este exclusă de la integrarea de tip intelligence cu țările din blocul NATO, fiind considerată ca o potențială breșă de securitate pentru alianță, mai ales în condiții excepționale, așa cum experimentăm în ultimul an. Austria a fost scutită de oprobiul occidental legat de acest subiect strategic, doar pentru că leadership-ul politic al ei din ultima perioadă a fost considerat ca fiind controlat de la nivelul informal al unor structuri de tip Soros sau Forumul Economic Mondial (FEM).
În România austriecii sunt pe locul 2 după nemți la capitolul investiții străine, controlează deciziile din energie din ultimii 15 ani prin intermediul OMV, iar în piața bancară influențează orice mișcare majoră datorită faptului că dețin peste o treime din capitalul financiar prin băncile deținute sau controlate de către ei (Erste-BCR, Raiffeisen, Volksbank, respectiv Unicredit, care în România este coordonată prin sucursala de la Viena). Fără a mai face lista completă a intereselor austriece de la noi, mai adaug aici doar Schweighofer, ce taie și exportă lemnul românesc, dar asta vă oferă oricum imaginea clară a interdependenței austriaco-române, una strategică și la Viena și la București.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

E limpede astfel că opoziția Austriei la intrarea României în Schengen poate fi analizată doar ținând cont de cele descrise mai sus. Întrebările ale căror răspunsuri ar putea rezolva șarada apărută din această situație gravă, augmentată prin muțenia liderilor români și blegeala UE, ar fi deci următoarele:

  1. Având interese și profituri atât de mari pe piețele românești, ce-ar putea fi ușor avariate/anulate prin decizii simple ale statului român (legale și justificabile în situația curentă), cine și cum i-a asigurat pe austrieci că n-au de ce să se teamă?
  2. E suficientă protecția/controlul de tip Soros sau FEM a liderilor politici austrieci pentru ca aceștia să nesocotească o decizie a Comisiei UE sau există o complicitate anti-românească mai largă și complexă în interiorul UE ce și-a ales Austria ca exponent vizibil al opoziției lor mascate?
  3. Ar fi deranjată Rusia de un control riguros de tip Schengen al frontierei de pe Prut și are puterea și influența să dicteze Austriei acest tip de acțiune contra intereselor românești?
  4. Nepăsarea SUA în fața acestei situații ce afectează grav prestigiul și potențialul partenerului strategic România este dictată de vreo înțelegere subterană cu obiective absconse deocamdată?
  5. Constituirea ad-hoc și accelerată a #RepubliciiSOROS pe teritoriul Moldovei poate fi afectată prin decizia de intrare în spațiul Schengen a României și securizarea frontierei de pe Prut?

Dacă laboratoarele serviciilor secrete românești pot răspunde acestor întrebări, și am motive solide să cred că pot, atunci înseamnă că șarada este dezlegată deja, dar răspunsul nu poate/trebuie să fie comunicat public, iar asta explică muțenia și inacțiunea oficialilor români și europeni. 

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri