Criminali și hoți scoși din vizuină! Poliția Română, partener de temut în Schengen

Autor

Data

Categorie

România, parte activă în vânătoarea europeană de infractori: peste 560 de persoane urmărite, zeci de mașini și documente suspecte descoperite într-o săptămână

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Poliția Română, în cooperare cu partenerii săi din spațiul Schengen, a participat la o amplă acțiune de cooperare polițienească internațională, desfășurată în perioada 11 – 17 iulie 2025. Rezultatele sunt remarcabile: 564 de persoane, 44 de autovehicule și 40 de documente semnalate în Sistemul Informatic Schengen (SIS) au fost depistate.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Infractori căutați, prinși în România

Pe teritoriul țării noastre, polițiștii români au reușit localizarea a 434 de persoane căutate de autoritățile din alte state membre Schengen. Aceste depistări s-au realizat cu sprijinul Biroului SIRENE din cadrul Centrului de Cooperare Polițienească Internațională – IGPR.

Printre aceștia, se află:

  • 16 persoane pe numele cărora existau mandate europene de arestare
  • 41 de persoane semnalate cu refuz de intrare sau ședere în spațiul Schengen
  • 176 de persoane căutate pentru participarea la proceduri judiciare
  • 20 de persoane declarate dispărute

Tot în România au fost descoperite:

  • 37 de autovehicule urmărite pentru confiscare sau ca probe în anchete
  • 18 documente semnalate ca fiind suspecte sau false

Infractori români, prinși în afară

Acțiunile nu au fost unilaterale. În același interval, autoritățile din alte state membre Schengen au identificat 130 de persoane căutate de România, datorită schimbului de informații prin același canal SIRENE.

Dintre acestea:

  • 27 erau urmăriți internațional cu mandat european de arestare
  • 21 figurau cu interdicții de intrare în spațiul Schengen
  • 13 erau căutați pentru participare la proceduri judiciare
  • 17 persoane erau dispărute, semnalate de autoritățile române

Totodată, partenerii străini au descoperit pe teritoriul lor:

  • 22 de documente
  • 7 autovehicule, semnalate de România, ce urmează să fie indisponibilizate sau folosite ca probe în anchete.

Schengen fără controale, dar cu ochii pe infractori

La 1 ianuarie 2025, România a aderat complet la spațiul Schengen, ceea ce a dus la eliminarea controalelor de la frontierele interne cu Ungaria și Bulgaria. Însă acest lucru nu înseamnă relaxare totală. Prin aplicația eDAC, polițiștii români POT efectua verificări punctuale atunci când situația o impune.

Discret, dar eficient, sistemul de cooperare funcționează. Iar polițiștii români, fără să facă valuri, își aduc contribuția la siguranța europeană. Într-o săptămână, cifrele arată clar: infractorii pot fugi, dar nu se mai pot ascunde.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri