Europarlamentarul Cristian Terheș susține că un stat responsabil nu analizează situațiile prin prisma întrebării dacă sunt „grave” sau nu, ci în funcție de riscurile pe care le implică și de modul în care se pregătește pentru acestea.
În opinia sa, interesul strategic al Rusiei pentru regiunea Mării Negre și pentru accesul către Marea Mediterană explică de ce România, în special Dobrogea, reprezintă o zonă vulnerabilă.
Terheș afirmă că Rusia urmărește de secole obținerea unui acces sigur către mările calde și consideră că România este principalul obstacol în calea unei eventuale extinderi spre Balcani și Marea Mediterană. El amintește că, după aderarea Suediei și Finlandei la NATO, Marea Baltică a devenit aproape în totalitate controlată de state membre ale Alianței, iar Marea Neagră rămâne singura opțiune strategică importantă pentru Moscova în această direcție.
🗞️ Citește și Acestea
Referindu-se la pătrunderea repetată a dronelor rusești în spațiul aerian românesc, Terheș spune că acestea nu trebuie tratate cu superficialitate și critică reacțiile contradictorii din spațiul public. Potrivit acestuia, unii au reproșat autorităților că nu au doborât dronele, iar ulterior au criticat costurile ridicate ale interceptării acestora.
Europarlamentarul atrage atenția și asupra provocărilor tehnice generate de dronele care zboară la altitudine joasă, explicând că acestea sunt dificil de detectat și interceptat.
El oferă ca exemplu metodele folosite de Ucraina, unde sunt combinate sisteme radar, senzori acustici și inteligență artificială pentru identificarea și urmărirea dronelor, iar echipe mobile dotate cu armament antiaerian sunt relocate rapid în funcție de traiectoriile detectate.
În ceea ce privește incidentele recente, Terheș consideră că repetarea pătrunderilor în spațiul aerian românesc, în mai multe zile consecutive, indică posibilitatea unui test deliberat din partea Rusiei și nu simple erori de navigație.
Ca reacție diplomatică, acesta propune ca statul român să transmită Federației Ruse nota de plată pentru costurile generate de interceptarea dronelor, apreciind că un astfel de gest ar reprezenta un răspuns ferm și demn, fără escaladarea tensiunilor. În opinia sa, România a reacționat până acum excesiv de prudent și prea diplomatic la aceste incidente.
