Cristian Terheș: „România trebuie să trateze incursiunile dronelor rusești ca pe un risc de securitate, nu ca pe un incident minor”

POLITICĂ
Foto: Politik Media

Autor

de PoliticLive

Data

Categorie

POLITICĂ

Europarlamentarul Cristian Terheș susține că un stat responsabil nu analizează situațiile prin prisma întrebării dacă sunt „grave” sau nu, ci în funcție de riscurile pe care le implică și de modul în care se pregătește pentru acestea.

În opinia sa, interesul strategic al Rusiei pentru regiunea Mării Negre și pentru accesul către Marea Mediterană explică de ce România, în special Dobrogea, reprezintă o zonă vulnerabilă.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Terheș afirmă că Rusia urmărește de secole obținerea unui acces sigur către mările calde și consideră că România este principalul obstacol în calea unei eventuale extinderi spre Balcani și Marea Mediterană. El amintește că, după aderarea Suediei și Finlandei la NATO, Marea Baltică a devenit aproape în totalitate controlată de state membre ale Alianței, iar Marea Neagră rămâne singura opțiune strategică importantă pentru Moscova în această direcție.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Referindu-se la pătrunderea repetată a dronelor rusești în spațiul aerian românesc, Terheș spune că acestea nu trebuie tratate cu superficialitate și critică reacțiile contradictorii din spațiul public. Potrivit acestuia, unii au reproșat autorităților că nu au doborât dronele, iar ulterior au criticat costurile ridicate ale interceptării acestora.

Europarlamentarul atrage atenția și asupra provocărilor tehnice generate de dronele care zboară la altitudine joasă, explicând că acestea sunt dificil de detectat și interceptat.

El oferă ca exemplu metodele folosite de Ucraina, unde sunt combinate sisteme radar, senzori acustici și inteligență artificială pentru identificarea și urmărirea dronelor, iar echipe mobile dotate cu armament antiaerian sunt relocate rapid în funcție de traiectoriile detectate.

În ceea ce privește incidentele recente, Terheș consideră că repetarea pătrunderilor în spațiul aerian românesc, în mai multe zile consecutive, indică posibilitatea unui test deliberat din partea Rusiei și nu simple erori de navigație.

Ca reacție diplomatică, acesta propune ca statul român să transmită Federației Ruse nota de plată pentru costurile generate de interceptarea dronelor, apreciind că un astfel de gest ar reprezenta un răspuns ferm și demn, fără escaladarea tensiunilor. În opinia sa, România a reacționat până acum excesiv de prudent și prea diplomatic la aceste incidente.

Citeste si:

Articolul precedent
AUR anunță deblocarea angajărilor în spitale. Cristina Butură: „Personalul medical nu mai stă la mila memorandumurilor Guvernului”
Articolul următor
Alexandru Rogobete: „Managerii care amenință personalul medical pentru participarea la grevă trebuie să plece acasă”

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri