Criză politică în Georgia: Președinta Zurabișvili contestă alegerile parlamentare și acuză fraude

Autor

Data

Categorie

Președinta Georgiei, Salome Zurabișvili, aflată într-o relație tensionată cu guvernul țării, a cerut marți Curții Constituționale să invalideze alegerile parlamentare câștigate de partidul de guvernământ, Visul Georgian, pe care opoziția le consideră fraudate. Anunțul a fost făcut de avocatul său, Eka Beselia, informează AFP, citat de Agerpres.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Potrivit Beseliei, „Președinta a înaintat un recurs la Curtea Constituțională pentru a cere anularea rezultatelor alegerilor legislative din 26 octombrie, din cauza încălcărilor generalizate ale caracterului universal al votului și (caracterului) secret al scrutinului”. Salome Zurabișvili, o lideră prooccidentală, a contestat deschis legitimitatea alegerilor.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Partidul de guvernământ Visul Georgian, care a câștigat cu 53,93% din voturi și a obținut 89 din cele 150 de locuri în parlament, a fost acuzat de deriva autoritară și de înclinații pro-ruse. Acesta a devansat o coaliție de opoziție formată din partide prooccidentale, care a obținut 37,79% din voturi. Opoziția a denunțat multiple nereguli și a afirmat că rezultatele au fost viciate de fraude.

După publicarea rezultatelor, Salome Zurabișvili a vorbit despre un „sistem sofisticat de fraude după metodologia rusă”, dar a refuzat să dea curs unei convocări din partea Parchetului pentru a furniza mai multe detalii, acuzațiile fiind respinse de Moscova. Uniunea Europeană și alte cancelarii occidentale au cerut desfășurarea unor investigații pentru a verifica aceste acuzații.

Opoziția a anunțat că va boicota noul parlament, care urmează să își deschidă prima sesiune luni. Zurabișvili a declarat că nu va semna decretul pentru convocarea sesiunii, însă premierul Irakli Kobahidze a afirmat că nu va ține cont de acest refuz.

În urma anunțului oficial al rezultatelor, sâmbătă, au avut loc proteste de amploare, cu cetățeni care acuză un „scrutin furat”. Marți dimineața, tensiunile au escaladat, iar poliția a intervenit pentru a dispersa manifestanții ce blocau o arteră importantă din Tbilisi, inclusiv o tabără protestatară amplasată lângă universitate, conform presei locale. Nika Gvaramia, liderul opoziției, a declarat că mai mulți membri ai „consiliului politic al partidului său au fost bătuți și arestați”.

Integrarea în Uniunea Europeană și NATO rămân obiective fundamentale pentru Georgia, fiind înscrise în Constituție. Uniunea Europeană a privit aceste alegeri ca pe un test esențial în contextul aspirațiilor țării de aderare.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri