Cutremur politic în Bulgaria: patrioții lui Radev câștigă, dar fără majoritate!

Autor

Data

Categorie

Potrivit Mediafax, partidul fostului președinte al Bulgariei, Rumen Radev, s-a clasat pe primul loc la alegerile parlamentare anticipate desfășurate duminică, conform sondajelor de la ieșirea din urne, însă fără a obține o majoritate parlamentară.

Formațiunea de centru-stânga „Bulgaria Progresistă” ar fi obținut aproximativ 39% din voturi, devansând clar partidul conservator GERB, condus de fostul premier Boiko Borissov, creditat cu circa 15%, precum și coaliția liberală PP-DB, estimată la aproximativ 14%.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Datele preliminare indică o prezență la vot de aproximativ 43,4%, iar cel puțin șase partide ar putea depăși pragul electoral de 4%, conturând perspectiva unui Parlament fragmentat și a unor negocieri dificile pentru formarea unei majorități.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Scrutinul are loc pe fondul unei instabilități politice prelungite în Bulgaria, unde, începând din 2021, au avut loc mai multe runde de alegeri anticipate, declanșate de proteste anticorupție care au dus la înlăturarea de la putere a guvernului condus de Boiko Borissov.

Rumen Radev, care a demisionat din funcția de președinte în luna ianuarie pentru a intra în cursa electorală, și-a construit campania pe promisiuni de combatere a corupției și de reformă a sistemului politic.

După anunțarea rezultatelor preliminare, acesta a declarat că prioritatea este evitarea unui nou scrutin anticipat. „Vom face tot posibilul pentru a evita necesitatea de a merge din nou la urne. O nouă alegere va fi un dezastru pentru Bulgaria. Ar însemna să trecem de la o criză la alta, când tot ce trebuie să facem este să muncim din greu pentru a ieși din aceste crize”, a afirmat Radev.

Pe de altă parte, în spațiul public au apărut și estimări neoficiale sau interpretări politice potrivit cărora scorul formațiunii „Bulgaria Progresistă” ar putea fi mai ridicat, însă aceste date nu sunt confirmate de exit-poll-urile citate de presa internațională.

Rumen Radev este considerat de anumiți analiști un politician cu poziții critice față de unele politici europene, în special în domeniul energetic și al sprijinului militar pentru Ucraina, aspecte care au alimentat controverse în plan intern și extern.

Rezultatul final al alegerilor și eventualele negocieri pentru formarea unui guvern vor fi decisive pentru stabilitatea politică a Bulgariei în perioada următoare.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri