D. Damian, Terapia Cluj: Fără o creştere a salariului minim, rămâne deschisă invitaţia la evaziune

Autor

Data

Categorie

Dragoş Damian, CEO al Terapia Cluj, scrie, într-o opinie transmisă ZF, că este nevoie de o creştere a salariului minim de cel puţin 15-20%, astfel încât tentaţia pentru munca la negru şi evaziune fiscală să scadă.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

O creştere de doar 10% a salariului minim pe economie ar acoperi doar inflaţia din 2019-2020, mai spune el.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

„Fără o creştere a salariului minim de cel puţin 15-20% – o creştere de 10% acoperă doar inflaţia 2019-2021 – rămâne deschisă invitaţia la muncă la negru şi evaziune fiscală. Să vedeţi câţi vânzători de nuieluşe şi vâsc vom avea la iarnă…“, spune Dragoş Damian.

De asemenea, în cadrul opiniei, în care prezintă diferenţa dintre preţul energiei în România şi în alte ţări din regiune, el arată că, după liberalizarea pieţei, preţul pentru consumatorii industriali la energie electrică a crescut de la 104 euro/MWh la 133 euro/MWh, cel mai mare din regiune. Preţul la gaz este mai mare de 45 de euro/MWh, de asemenea cel mai mare din regiune, reiese din datele culese de Dragoş Damian.

Spre comparaţie, în Ungaria preşul energiei electrice este de 97 de euro/MWh pentru consumatorii industriali, iar în Cehia şi Bulgaria de 83-84 de euro/MWh. Cea mai scumpă energie electrică din regiune, în afara de cea din România, este în Polonia: 108 euro/MWh.

„Aşadar, politicienii sunt cu crizele şi vendetele lor personale, iar oamenii de afaceri şi cei de rând cu problemele de zi cu zi: valul 4 al pandemiei, inflaţie enormă, penurie infernală a forţei de muncă, curs şi dobânda de referinţă menţinute artificial, observaţii critice de la Fitch, urmează probabil şi alţii etc.”

El mai scrie că mediul de afaceri aşteaptă mai degrabă o guvernare competentă şi politici sustenabile, decât compensaţii sociale: „Cred că tot mediul de afaceri este de acord că este de preferat o guvernare competentă şi sustenabilă unor practici de compensaţii sociale. Mai bine previi decât să tratezi. Nimeni nu mai crede că o creştere economică din efect de baza, inflaţie şi consum din import poate fi sustenabilă”.

(sursa: Mediafax)

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri