Dan Dungaciu: „10 Mai trebuie să devină Ziua României moderne”. AUR susține proiectul lansat de Prințul Nicolae

Autor

Data

Categorie

Prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, susține transformarea zilei de 10 Mai într-o nouă sărbătoare națională dedicată „României moderne” și afirmă că partidul își asumă politic proiectul lansat de Prințul Nicolae.

Într-un amplu mesaj public, Dungaciu vorbește despre necesitatea unei reconstrucții identitare într-o perioadă marcată de crize politice, economice și sociale și spune că inițiativa propusă de Prințul Nicolae depășește granițele unei simple teme politice.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

„10 mai trebuie să devină ziua-reper în care identitatea românească să fie recunoscută în mod plenar, o zi națională de care românii au nevoie și care să fie pivotul în jurul căruia să fie construite sau reconstruite proiectele politice, sociale și culturale ale românilor”, afirmă Dan Dungaciu.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Potrivit acestuia, ideea lansată de Prințul Nicolae reprezintă o întoarcere la reperele profunde ale identității românești.

„Nu este vorba de politică aici. Este vorba despre ceea ce fundamentează politica. În vremuri de criză trebuie să te întorci la ceea ce ai mai adânc”, susține sociologul.

Dungaciu afirmă că 10 Mai ar trebui să devină o sărbătoare dedicată nu doar istoriei monarhiei, ci întregului proiect de modernizare a României.

„Asta este ideea de 10 mai pentru Prințul Nicolae: ‘Ziua României moderne’, o zi în care identitatea românească și România modernă să se recunoască plenar”, spune liderul AUR.

Acesta vorbește despre succesul istoric al procesului de modernizare a statului român și consideră că modelul acelei perioade ar trebui să inspire și generațiile actuale.

„Intrarea în modernitatea României, puterea României de a arde etapele și de a ieși dintr-o situație socio-economică în care ajunsese fără voia ei, reprezintă un succes indiscutabil al proiectului românesc de atunci”, afirmă Dungaciu.

Prim-vicepreședintele AUR consideră că sărbătoarea de 10 Mai trebuie „restituită românilor” și transformată într-un moment de reconectare cu istoria și valorile naționale.

„De 10 mai, oamenii trebuie să sărbătorească eroii și strămoșii, fără o intruziune virulentă și violentă a clasei politice sau a organizațiilor instituționale de stat”, susține acesta.

Dan Dungaciu anunță că AUR este pregătit să transforme inițiativa într-un proiect legislativ și să îl depună în Parlament, însă insistă că proiectul ar trebui susținut de toate partidele politice.

„Noi, cei de la Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), ni-l asumăm necondiționat. Dar, pentru a nu deveni un proiect politic, ne asumăm ca acest proiect să fie depus în Parlament de cât mai multe partide, de toate, dacă se poate”, afirmă acesta.

Liderul AUR spune că partidul nu dorește grăbirea procedurii legislative fără consultări și invocă „spiritul Pactului de la Snagov” ca model de consens național.

„Suntem deschiși să discutăm cu toate partidele, suntem deschiși să ne punem la aceeași masă în numele a ceva ce este dincolo de orice criză politică: identitatea românească și proiectul românesc”, spune Dungaciu.

În opinia acestuia, reapariția Prințului Nicolae în spațiul public cu un astfel de mesaj arată că temele identitare redevin importante în momente de instabilitate.

„Reperele identitare sunt atât de profunde încât ies la suprafață în orice criză politică”, afirmă sociologul.

Totodată, Dan Dungaciu consideră că Prințul Nicolae demonstrează „un tip de viziune care multor politicieni le lipsește”.

„10 mai devine astăzi un reper, pivotul în jurul căruia proiectul identitar se poate reconstrui și reconfigura mai profund”, afirmă prim-vicepreședintele AUR.

Acesta susține că noua sărbătoare ar trebui să completeze celelalte mari momente simbolice ale statului român, precum Mica Unire și 1 Decembrie.

„10 mai trebuie să devină o dată în care, în fiecare an, românii să își regăsească energiile”, concluzionează Dan Dungaciu.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri