Dan Dungaciu critică programul SAFE: „România devine doar client, nu își dezvoltă industria de apărare”

POLITICĂ

Autor

de Paul Pop

Data

Categorie

POLITICĂ

Prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, a criticat dur programul SAFE, susținând că acesta nu aduce beneficii strategice României, ci o transformă într-un simplu cumpărător de echipamente militare, fără dezvoltarea unei industrii naționale.

Dungaciu afirmă că, deși România are nevoie de înzestrare militară, modul în care sunt folosite fondurile este problematic. Potrivit acestuia, programul implică împrumuturi de miliarde de euro pentru achiziții, însă fără transfer de tehnologie sau implicarea reală a companiilor românești.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

„România nu produce, nu învață și nu câștigă nimic strategic, ci doar cumpără”, a declarat acesta, susținând că furnizorii ar fi deja stabiliți, iar firmele autohtone, inclusiv Romarm, nu ar fi fost consultate.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

În opinia sa, alte state europene au utilizat fondurile disponibile pentru a-și susține propriile industrii de apărare, direcționând investițiile către companii naționale. În schimb, România ar urma să aloce sume importante către firme externe, fără beneficii pe termen lung pentru economia internă.

Dungaciu a criticat și structura achizițiilor militare, susținând că acestea nu reflectă realitățile conflictelor moderne, unde tehnologiile precum dronele joacă un rol esențial. El consideră că programul SAFE nu răspunde adecvat amenințărilor actuale și nu contribuie la consolidarea autonomiei strategice a României.

Totodată, reprezentantul AUR a avertizat asupra unor riscuri mai largi, susținând că astfel de programe ar putea reduce capacitatea României de a-și defini independent politica de securitate.

Declarațiile vin într-un context de dezbatere privind strategia de apărare și modul în care România își alocă resursele pentru înzestrarea militară, în condițiile tensiunilor de securitate din regiune.

Citeste si:

Articolul precedent
Victor Ponta: „Premierul este ținut ostatic de USR”
Articolul următor
Ilie Bolojan ar putea rupe Partidul Național Liberal: în ce situație își face propriul partid

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri