Dan Tanasă sesizează nouă instituții ale statului privind Legea geodezului: profesioniști autorizați riscă să nu-și mai poată exercita legal meseria

Autor

Data

Categorie

Vicepreședintele AUR, deputatul Dan Tanasă, a transmis întrebări parlamentare, solicitări și sesizări către nouă instituții ale statului, printre care Prim-ministrul, Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Dezvoltării, ANCPI, Ministerul Justiției, Ministerul Afacerilor Externe, Avocatul Poporului, Consiliul Concurenței și Regia Autonomă „Monitorul Oficial”, în legătură cu problemele generate de aplicarea Legii nr. 267/2024 privind organizarea profesiei de geodez.

Demersul vizează, în principal, situația profesioniștilor autorizați anterior de stat prin ANCPI, care riscă să se afle în afara legii după ce mecanismul de preluare prevăzut de actul normativ nu ar fi fost pus în practică.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Preluarea, transformată în nouă autorizare

Potrivit deputatului AUR, articolul 43 din lege prevedea înscrierea automată în noul sistem profesional a persoanelor deja autorizate de ANCPI, astfel încât acestea să își poată continua activitatea și să participe la organizarea Colegiului Geodezilor din România (CGR). În fapt, susține Tanasă, profesioniștilor li s-au cerut cereri individuale, documente suplimentare, taxe și cotizații, iar unii dintre cei validați și înscriși în Colegiu nu ar fi primit dreptul de semnătură.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

„Vorbim despre profesioniști care nu încercau să intre pentru prima dată într-o profesie. Legea prevedea preluarea lor, nu o nouă autorizare”, a declarat deputatul Dan Tanasă, adăugând că „nu este acceptabil ca profesioniști autorizați de stat să ajungă în situația de a nu mai avea certitudinea că își pot exercita legal meseria și chiar să riște să li se reproșeze exercitarea fără drept a profesiei”.

Întrebări privind reprezentativitatea conducerii CGR

Parlamentarul ridică și problema legitimității structurilor de conducere ale Colegiului, constituite, potrivit acestuia, cu participarea unor persoane autorizate ANCPI înainte ca ele să fi fost efectiv preluate în noul sistem și înainte de emiterea noilor drepturi de semnătură.

„Cine a ales conducerea Colegiului și în ce calitate juridică a votat?”, a întrebat Tanasă, cerând clarificări privind măsura în care nepreluarea profesioniștilor a afectat dreptul acestora de a candida și de a fi aleși.

Solicitări punctuale către instituții

Prin sesizările transmise, deputatul cere:

  • ANCPI și Ministerului Dezvoltării să precizeze dacă autorizațiile existente își păstrează valabilitatea;
  • Guvernului, dacă a fost realizat testul de proporționalitate prevăzut de Directiva (UE) 2018/958 și de Legea nr. 245/2020;
  • Ministerului Justiției, clarificări privind dreptul la muncă și legalitatea procedurilor de publicare a actelor;
  • MAE, informații despre riscul unei proceduri de infringement;
  • Avocatului Poporului, motivele pentru care nu a sesizat CCR, în condițiile în care Curtea de Apel Brașov a dispus deja o astfel de sesizare;
  • Consiliului Concurenței, o evaluare a eventualelor bariere de acces la profesie;
  • Monitorului Oficial, dosarul administrativ care a stat la baza publicării actelor CGR.

„Instituțiile trebuie să răspundă cu documente. […] Nu este vorba doar despre drepturile unei categorii profesionale. Geodezii întocmesc documentațiile care stau la baza cărților funciare, tranzacțiilor și investițiilor. Este o problemă de drept la muncă și securitate juridică, dar și de funcționare a cadastrului și de protejare a dreptului de proprietate al cetățenilor”, a mai transmis deputatul AUR.

Demersurile au fost înaintate pe 19 august 2026, iar Tanasă cere clarificarea urgentă a situației, în cazul în care se confirmă nerespectarea procedurilor legale.

Material publicitar politic realizat pentru Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Pentru informații privind finanțarea și transparența acestui material, consultați Notificarea privind transparența.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri