Daniel Buda cere convergență externă a plăților directe și avertizează asupra riscurilor acordurilor comerciale Mercosur și SUA pentru fermierii europeni

Autor

Data

Categorie

Strasburg – Eurodeputatul român Daniel Buda (PPE) a anunțat marți, în cadrul unei declarații de presă, că a depus alături de alți 80 de colegi un amendament la raportul eurodeputatei Carmen Crespo Díaz privind politica agricolă comună, prin care solicită convergența externă a plăților directe, adică egalizarea subvențiilor între fermierii din Est și cei din Vest.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Buda a subliniat că fermierii europeni, indiferent de regiune, se confruntă cu aceleași provocări legate de costurile de producție și de piața de desfacere, motiv pentru care tratamentul egal în privința subvențiilor reprezintă o prioritate. „Am solicitat să avem parte de ceea ce înseamnă tratament egal din perspectiva plăților directe pe care le primesc fermierii”, a declarat europarlamentarul.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

El a menționat că votul asupra amendamentului va avea loc miercuri, exprimându-și speranța că propunerea va fi adoptată. Totodată, Buda a reamintit că în raportul său există deja o „centură de siguranță”, prin menționarea principiului plăților echitabile, dar a insistat că este nevoie de o convergență reală între statele membre, inclusiv la nivel intern, având în vedere diferențierile existente în țări precum Germania sau Italia.

Mercosur, un risc pentru agricultura europeană

Un alt subiect fierbinte aflat pe agenda eurodeputatului român îl reprezintă acordul comercial dintre Uniunea Europeană și statele Mercosur. România se opune în forma actuală a acestui acord, considerând că nu oferă garanții suficiente pentru fermierii europeni.

„Trebuie să ne asigurăm că există garanții serioase din perspectiva sectorului agricol, în așa fel încât, atunci când vor intra pe piața europeană cantități mai mari de carne, lactate sau zahăr, să putem interveni rapid”, a explicat Daniel Buda.

Acesta a preluat dosarul Mercosur din partea grupului PPE în Comisia de Agricultură și a anunțat că va insista pentru reducerea termenului de intervenție al Comisiei Europene, care este în prezent de aproximativ un an, considerat mult prea lung pentru a proteja fermierii. În plus, eurodeputatul cere ca standardele de calitate aplicabile produselor europene să fie respectate și de importurile provenite din afara Uniunii.

Negocieri tensionate cu SUA

Daniel Buda a relatat și despre o întâlnire cu reprezentanți ai Departamentului Agriculturii din SUA, unde discuțiile au fost „intense și pe alocuri contondente”. Europarlamentarul a atras atenția asupra dezechilibrelor generate de actualul cadru comercial: produsele agricole europene sunt taxate cu 15% la exportul către SUA, în timp ce importurile americane intră în UE fără taxe vamale.

„Aceasta creează un dezechilibru major pentru piața europeană”, a subliniat Buda, menționând că lipsesc referințe clare în acord privind calitatea produselor americane. El a reamintit cazul puiului clorinat, o practică permisă în SUA, dar interzisă în Uniunea Europeană, și a cerut garanții ferme că astfel de produse nu vor pătrunde pe piața europeană.

Sprijin pentru Republica Moldova și avertisment privind ingerințele rusești

Nu în ultimul rând, eurodeputatul PPE a vorbit despre necesitatea sprijinirii Republicii Moldova în procesul de integrare europeană, subliniind că este nevoie nu doar de obiective pe termen lung, ci și de măsuri imediate pentru prevenirea interferențelor rusești în procesele electorale.

„Vedem că Rusia încearcă să pervertească procesul electoral din Republica Moldova. Este foarte important să avem acțiuni ferme și concrete pentru a preveni aceste derapaje”, a afirmat Daniel Buda.

El a făcut referire și la anunțul fostului președinte american Donald Trump privind retragerea din mecanismele de combatere a dezinformării, avertizând că această decizie va avea consecințe inclusiv în România și Republica Moldova.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri