Daniel Buda: România poate primi 60 de miliarde de euro din fonduri europene în perioada 2028–2034

Autor

Data

Categorie

Eurodeputatul Daniel Buda a declarat că România ar putea beneficia de aproximativ 60 de miliarde de euro din fonduri europene în perioada bugetară 2028–2034, subliniind că miza reală este transformarea acestor bani în proiecte concrete de dezvoltare.

Declarația a fost făcută după o întâlnire la Bruxelles cu ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, desfășurată la Reprezentanța Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană. Potrivit eurodeputatului, perioada următoare este decisivă pentru modul în care România își va construi direcția de dezvoltare.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

„Prin Planurile de parteneriat național și regionale, României îi revin 60 de miliarde de euro, cea mai mare alocare de la aderare până acum. Pentru mine, miza nu este doar suma, ci felul în care o transformăm: din bani pe hârtie în drumuri, industrie, locuri de muncă, cercetare, siguranță și încredere”, a declarat Daniel Buda.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Acesta a subliniat că pentru valorificarea eficientă a fondurilor europene este necesară o colaborare mai strânsă între finanțarea europeană, bugetul național și capitalul privat. În opinia sa, această abordare ar putea crește competitivitatea economiei românești și ar permite investiții în domenii strategice, inclusiv în proiecte cu utilizare duală, civilă și militară.

Eurodeputatul a atras atenția și asupra nevoii de a dezvolta industria și valoarea adăugată în economie. „România nu își poate construi viitorul doar exportând materie primă și cumpărând înapoi produsul finit. Imaginea rămâne aceeași, dureros de simplă: exportăm grâu și importăm pâine”, a afirmat Buda, subliniind că investițiile în infrastructură și industrie sunt esențiale pentru dezvoltarea regiunilor.

În același timp, oficialul român a menționat importanța atragerii de fonduri din programele europene dedicate competitivității și cercetării, precum Orizont Europa și viitorul Fond European de Competitivitate, care cumulează bugete de peste 409 miliarde de euro. Potrivit acestuia, România trebuie să își consolideze capacitatea de cercetare și inovare, în special în domenii strategice precum materiile prime critice, energia și apărarea.

Totodată, Daniel Buda a avertizat că există riscul ca România să piardă o parte din fondurile din Planul Național de Redresare și Reziliență, dacă proiectele și reformele asumate nu sunt finalizate până la termenul limită din 31 august 2026.

„Uneori, diferența dintre șansă și ratare nu este intenția, ci ritmul. România are acum o oportunitate rară să lege investițiile de o viziune clară pe termen lung și să își consolideze rolul strategic în Uniunea Europeană”, a mai declarat eurodeputatul.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri