De ce scade prețul aurului și ce înseamnă acest lucru pentru investitori

Autor

Data

Categorie

În contextul escaladării conflictelor din Orientul Mijlociu, prețul aurului a înregistrat o scădere, în ciuda rolului său tradițional de activ de refugiu și de rezervă strategică pentru băncile centrale. De la începutul conflictului, aurul s-a depreciat cu aproximativ 25%, generând întrebări în rândul investitorilor la nivel global.

Potrivit lui Victor Dima, Manager de Trezorerie în cadrul Tavex România, această scădere nu este determinată atât de conflictul în sine, cât de impactul acestuia asupra resurselor globale esențiale și de nevoia crescută de lichiditate.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

„Orientul Mijlociu joacă un rol critic în comerțul global”, explică Dima. „Prin Strâmtoarea Ormuz se tranzitează zilnic aproximativ 20% din fluxurile globale de petrol, 25% din livrările globale de gaze naturale lichefiate (GNL) și 10% din fluxurile globale de îngrășăminte. În unele categorii, concentrarea este și mai ridicată – de exemplu, 30% din îngrășămintele pe bază de azot și 20% din amoniac.”

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Statele din regiune depind în mare măsură de aceste resurse pentru stabilitatea lor economică:

  • Qatar: petrol și GNL (55% din PIB), îngrășăminte (10%), dependență totală 65%

  • Arabia Saudită: petrol (45% din PIB), îngrășăminte (10%), total 55%

  • Emiratele Srabe Unite: petrol și gaze (35%), îngrășăminte/chimicale (5%), turism (10%), comerț și logistică (20%)

În momentul în care veniturile din aceste sectoare scad semnificativ, guvernele sunt nevoite să continue cheltuielile pentru a menține funcționarea economiilor. În astfel de situații, acestea apelează la cele mai lichide active – aurul de investiții.

„Dacă o economie pierde 50–70% din venituri, dar trebuie să continue să funcționeze, începe să își folosească rezervele. Iar cel mai lichid și căutat activ în astfel de momente este aurul. Acesta este exact motivul pentru care băncile centrale îl dețin, pentru perioade de criză”, a adăugat Victor Dima.

Acesta mai spune că același principiu se aplică și la nivel individual: atunci când veniturile sunt afectate, oamenii apelează la economiile lor.

În mod interesant, România urmează un trend diferit. Cererea pentru AUR de investiții rămâne ridicată, clienții nefiind orientați spre vânzare, ci dimpotrivă, își cresc expunerea și profită de nivelurile mai scăzute ale prețului.

„Aurul de investiții reprezintă o formă de asigurare împotriva șocurilor geopolitice și macroeconomice. Scăderea actuală este temporară, iar potențialul pe termen lung rămâne intact. Estimarea mea este că aurul va depăși pragul de 10.000 de dolari pe uncie”, a concluzionat Victor Dima.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri