Debitul Dunării la intrare în România continuă să crească, viitura este așteptată în jurul datei de 28 septembrie

ULTIMELE ŞTIRI

Autor

de Olar Sergiu

Data

Categorie

ULTIMELE ŞTIRI

Debitul Dunării la intrarea în România, în zona Baziaș, a ajuns sâmbătă la 5.700 metri cubi pe secundă, depășind media multianuală a lunii septembrie, care este de 3.800 mc/s, conform unui anunț al Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR) postat pe Facebook. Cu doar câteva zile înainte, pe 13 septembrie, debitul fusese mult mai scăzut, de doar 2.200 mc/s, conform Agerpres.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Pentru comparație, în 2006, debitul Dunării în aceeași zonă a fost de 15.800 mc/s.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Reprezentanții ANAR au precizat că hidrologii din cadrul celor șapte Administrații Bazinale de Apă – Banat, Jiu, Olt, Argeș-Vedea, Buzău-Ialomița, Prut-Bârlad și Dobrogea-Litoral – transmit constant date despre nivelurile fluviului pentru a actualiza prognozele emise de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA). „Hidrologii de la cele 7 Administraţii Bazinale de Apă transmit permanent informaţiile despre nivelurile Dunării în vederea elaborării şi reactualizării prognozelor hidrologice emise de colegii de la INHGA”, a subliniat ANAR.

În Budapesta, debitul Dunării a scăzut la 8.000 mc/s, după ce fusese prognozat să ajungă la valori maxime. Se estimează că acesta va atinge un vârf de aproximativ 8.300 mc/s pe 21 septembrie 2024, cu 400 mc/s mai puțin decât prognoza inițială de 8.700 mc/s.

„Se estimează că viitura de pe Dunăre va intra în România în jurul datelor de 28-29 septembrie. Formaţiile noastre de intervenţie au umplut deja mii de saci de nisip, o parte dintre aceştia fiind deja aduşi aproape de sectorul românesc al Dunării, precum şi alte utilaje de intervenţie”, au adăugat reprezentanții ANAR. Totodată, aceștia au menționat că în zilele următoare vor fi instalate mire hidrometrice pentru monitorizarea apelor mari și că au fost informate toate entitățile responsabile de lucrări hidrotehnice, inclusiv Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF). „S-a început informarea altor deţinători de lucrări hidrotehnice, inclusiv Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare”, iar ANAR a cerut ANIF să verifice punctele critice la subtraversările conductelor prin diguri și să evalueze starea stațiilor de pompare.

Citeste si:

Articolul precedent
Dosarul Revoluției, restituit de instanță la Parchetul Militar
Articolul următor
Președintele Klaus Iohannis va fi prezent la Adunarea Generală a ONU, la New York

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri