Decizie amânată la Curtea de Apel privind judecătorii CCR, fix în ziua verdictului pe pensiile magistraților

ULTIMELE ŞTIRI

Autor

de Olar Sergiu

Data

Categorie

ULTIMELE ŞTIRI

Judecătorii Curții de Apel București (CAB) au decis să amâne pronunțarea în dosarul privind contestarea numirii unor judecători ai Curții Constituționale pentru 16 ianuarie, aceeași zi în care CCR urmează să se pronunțe asupra legii pensiilor magistraților, potrivit MediaFax.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Coincidență sau nu, instanța va lua o decizie în cazul judecătorilor Mihai Busuioc și Dacian Dragoș exact în ziua în care Curtea Constituțională va analiza unul dintre cele mai sensibile subiecte din justiție: pensiile speciale ale magistraților.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Numiri contestate la CCR

Contestația a fost depusă de avocata Silvia Uscov, care a atacat în instanță numirea, din vara anului trecut, a celor doi judecători ai Curții Constituționale. Dosarul se află pe rolul Curții de Apel București, iar instanța a decis amânarea pronunțării până la jumătatea lunii ianuarie.

Lipsă de cvorum la ședința CCR

Între timp, ședința CCR din 29 decembrie 2025, în care urma să fie analizată legea pensiilor magistraților, s-a încheiat fără o decizie, din cauza lipsei de cvorum. Doar 5 dintre cei 9 judecători au fost prezenți.

Ședința fusese inițial programată pentru duminică, 28 decembrie, dar a fost amânată pentru a doua zi. Următoarea dezbatere a fost stabilită pentru 16 ianuarie.

Ce prevede reforma analizată de CCR

Proiectul de lege prevede:

  • calcularea pensiei la 55% din media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani de activitate;

  • un plafon de maximum 70% din ultima indemnizație netă;

  • creșterea vechimii minime pentru pensionare de la 25 la 35 de ani;

  • majorarea vârstei de pensionare până la 65 de ani.

Aplicarea noilor reguli ar urma să se facă etapizat, pe o perioadă de 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026. Conform calendarului propus, în anul 2042, magistrații ar urma să se poată pensiona la vârsta de 65 de ani.

Data de 16 ianuarie se anunță astfel una-cheie pentru justiția din România, cu decizii care pot influența atât componența CCR, cât și viitorul pensiilor magistraților.

Citeste si:

Articolul precedent
Călin Georgescu: Trump este un lider de acțiune care nu tolerează frauda electorală; ceea ce se întâmplă azi în Venezuela se poate repeta mâine în Europa.
Articolul următor
AUR cere ca 2026 să fie declarat „Anul Americii în România”: Trump, „cel mai important lider politic”

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri