Declarații explozive ale unui social democrat despre cine ar fi condus, în realitate, PSD și despre „războiul” cu sistemul

Autor

Data

Categorie

Fostul deputat social-democrat Cătălin Rădulescu lansează acuzații dure la adresa conducerii Partidului Social Democrat din perioada 2012–2017, susținând că formațiunea nu ar fi fost condusă, în fapt, de liderii oficiali ai partidului, ci de un „grup de influență” din interior, pe care îl numește „Gașca-Cupolă”. Într-un interviu amplu, acesta afirmă că, după revenirea sa în Parlament în anul 2012, a devenit „o persoană incomodă” pentru acest nucleu, pe care îl descrie drept structura care ar fi controlat toate deciziile majore din PSD și din Parlament.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Declarațiile au fost fǎcute la Cotidianul HD

Rădulescu spune că grupul era format din nume cunoscute ale partidului, precum Marcel Ciolacu, Marian Neacșu, Mihai Tudose, Gabriel Vlase sau Georgian Pop, despre care afirmă că ar fi dominat funcțiile cheie și ar fi decis cine obține poziții importante în Legislativ și Guvern. „Ei conduceau Camera Deputaților, Senatul, ei împărțeau funcțiile și hotărau tot ce se întâmpla”, susține fostul deputat, afirmând că i s-a propus să se alăture acestei „găști”, lucru pe care l-ar fi refuzat.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Fostul parlamentar critică și nivelul de pregătire al unora dintre cei pe care îi acuză că ar fi controlat partidul, spunând că, în timp ce PSD avea în rândurile sale profesori universitari, medici sau avocați, „tocmai aceștia nu ajungeau în funcții”. El mai adaugă că mulți dintre membrii acestui cerc ar fi avut studii la Academia SRI, fapt care, spune el, i-ar fi ridicat semne de întrebare privind influențele din interiorul partidului.

Rădulescu își apără, totodată, rolul și activitatea politică, afirmând că Victor Ponta l-ar fi readus în Parlament tocmai pentru a aduce oameni din mediul privat, cu expertiză profesională, idee pe care o consideră benefică pentru perioada de guvernare a acestuia, pe care o descrie drept „una dintre cele mai bune”.

În același timp, fostul deputat susține că ar fi devenit „țintă publică” deoarece ar fi denunțat abuzurile procurorilor și problemele din sistemul de justiție.

El afirmă că a avut constant poziții critice față de structurile de forță și a cerut demisii la vârful instituțiilor, invocând, printre altele, dezvăluirea protocoalelor din justiție. Rădulescu susține că a colaborat cu magistrați și juriști cunoscuți pentru a propune modificări legislative, menționând inițiative precum înființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), proiecte privind răspunderea magistraților, modificarea codurilor penale și alte legi controversate din perioada respectivă.

În ceea ce privește tensiunile din interiorul partidului în perioada în care Liviu Dragnea conducea PSD, fostul parlamentar afirmă că, după victoria din 2016, ar fi existat presiuni interne pentru promovarea în Parlament a modificărilor legislative legate de codurile penale și de amnistie și grațiere.

Acesta spune că Dragnea ar fi ales, în schimb, varianta Ordonanței de Urgență, contrar discuțiilor inițiale, ceea ce ar fi declanșat ulterior criza politică și reacțiile publice cunoscute.

Declarațiile lui Cătălin Rădulescu readuc în prim-plan acuzațiile legate de culisele puterii din interiorul PSD și relația tensionată dintre politică și instituțiile judiciare în ultimul deceniu. Niciuna dintre persoanele menționate nu a reacționat încă oficial la afirmațiile sale, însă afirmațiile fostului deputat sunt de natură să redeschidă dezbaterea privind influențele, luptele interne și modul în care au fost luate deciziile politice majore în acea perioadă.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri