Deficitul scade puternic: România înjumătățește dezechilibrul bugetar în 2026

Autor

Data

Categorie

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat o reducere semnificativă a deficitului bugetar în primele trei luni din 2026, până la 22 de miliarde de lei, echivalentul a 1% din PIB, comparativ cu aproximativ 44 de miliarde de lei și 2,3% din PIB în aceeași perioadă a anului trecut.

Potrivit oficialului, această evoluție reflectă o ajustare majoră a finanțelor publice și o disciplină mai strictă în cheltuirea banilor statului. „Statul cheltuie mai responsabil – am redus diferența dintre ce încasează și ce cheltuie. Asta înseamnă mai puține împrumuturi și mai puțină presiune pe taxe în viitor”, a transmis Nazare.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Ministrul a subliniat că rezultatele vin în urma măsurilor de consolidare fiscală adoptate împreună cu premierul Ilie Bolojan, în contextul unui efort mai amplu de stabilizare economică.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

„Am pus în aplicare un program care produce rezultate concrete. Am demonstrat că angajamentele României nu sunt doar promisiuni, ci fapte”, a precizat acesta.

România pornea de la un deficit ridicat, de 9,3% din PIB în 2024, iar autoritățile și-au propus reducerea acestuia sub pragul de 3% până în 2030. Pentru finalul anului 2026, ținta este de 6,2% din PIB.

În același timp, ministrul Finanțelor a avertizat că stabilitatea politică este esențială pentru menținerea încrederii investitorilor și a piețelor externe.

„Instabilitatea politică transmite un semnal negativ piețelor și investitorilor. România a câștigat un capital important de încredere în ultimele luni și este esențial să nu îl pierdem”, a concluzionat Alexandru Nazare.

Declarațiile vin într-un context economic sensibil, în care autoritățile încearcă să reducă deficitul și să mențină echilibrul bugetar, fără a afecta dezvoltarea economică.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri