Directorul general al Instagram respinge ideea dependenței de rețelele sociale, într-un proces major din California

Autor

Data

Categorie

Directorul general al Instagram, Adam Mosseri, a respins miercuri ideea că utilizatorii POT deveni dependenți de rețelele sociale, în timpul unui proces de amploare desfășurat în Los Angeles. Declarațiile sale vin pe fondul unor procese intentate de sute de familii și districte școlare care acuză marile platforme de efecte nocive asupra sănătății mintale a tinerilor.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Potrivit The Guardian, Mosseri a subliniat în instanță că este esențial să se facă diferența între „dependența clinică” și ceea ce el numește „utilizare problematică”. Directorul Instagram a arătat că, în prezent, psihologii nu clasifică dependența de rețelele sociale drept un diagnostic oficial, deși există studii care documentează consecințele negative ale utilizării compulsive, mai ales în rândul adolescenților.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Procese împotriva marilor platforme de social media

Adam Mosseri este primul director executiv care depune mărturie într-o serie de procese în care sute de reclamanți au dat în judecată Meta, Snap, TikTok și YouTube. Aceștia susțin că firmele au creat în mod deliberat produse cu design adictiv, care ar afecta sănătatea mintală a copiilor și adolescenților.

Procesul inițial se concentrează pe cazul unei tinere de 20 de ani, care afirmă că funcții precum derularea nesfârșită (infinite scroll) i-au agravat depresia și gândurile suicidare. Cazul face parte dintr-o serie de „procese comparative”, menite să testeze reacția juriului față de argumentele ambelor părți.

„Siguranță, dar fără cenzură excesivă”

În timpul audierilor, Mark Lanier, avocatul reclamantului, l-a chestionat pe Mosseri dacă Instagram prioritizează profitul în detrimentul siguranței utilizatorilor și dacă filtrele cosmetice promovează standarde nerealiste de frumusețe și chiar chirurgia plastică. Mosseri a răspuns că platforma testează noile funcții în rândul utilizatorilor tineri înainte de lansarea lor și că obiectivul companiei este să reducă riscurile fără a impune o cenzură excesivă.

„Încercăm să fim cât mai siguri posibil, dar și să cenzurăm cât mai puțin posibil”, a declarat directorul Instagram în fața instanței.

Reacția familiilor

Pentru unele familii prezente la proces, schimbul de replici a confirmat convingerile lor legate de prejudiciile cauzate de designul platformei. Mai mulți părinți au afirmat că, în opinia lor, utilizarea intensă a rețelelor sociale a contribuit la probleme grave de sănătate mintală ale copiilor lor, în unele cazuri cu urmări fatale.

Cazul este atent urmărit la nivel internațional, în contextul în care tot mai mulți legislatori analizează reglementări mai stricte pentru protejarea minorilor în mediul online.

Surse: Mediafax, The Guardian

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri