Donald Trump pune presiune pe aliați din NATO: „Dacă nu plătesc, nu am de gând să îi apăr”

Autor

Data

Categorie

Președintele american Donald Trump a reluat criticile la adresa statelor NATO, subliniind că acestea nu contribuie suficient la cheltuielile de apărare, potrivit Reuters. Într-o declarație făcută în Biroul Oval, Trump a reafirmat poziția pe care a susținut-o și în timpul primului său mandat: „Este o chestiune de bun simț, corect. Dacă nu plătesc, nu am de gând să îi apăr. Nu, nu am de gând”.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Liderul de la Casa Albă a pus sub semnul întrebării și loialitatea aliaților față de Statele Unite în cazul unei crize majore. „Membrii NATO îmi sunt prieteni”, a spus el, dar a adăugat că se îndoiește de sprijinul unor țări europene: „Credeți că Franța sau alte câteva state vor veni să ne protejeze? Ar trebui să o facă”, a declarat Trump, răspunzându-și imediat: „Eu nu sunt atât de sigur că o vor face”.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Reacții și îngrijorări în rândul aliaților

Comentariile lui Trump au venit în contextul unor tensiuni deja existente între SUA și aliații europeni, amplificate recent de o dispută în Biroul Oval cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Ca reacție, mai mulți lideri europeni au anunțat măsuri pentru creșterea bugetelor de apărare.

Mark Rutte, secretarul general al NATO, a încercat să calmeze temerile privind viitorul Alianței: „Știu că unii ar putea avea îngrijorări cu privire la viitorul NATO. Așa că permiteți-mi să fiu clar: relația transatlantică și parteneriatul transatlantic rămân fundamentul Alianței noastre. Președintele Trump a clarificat angajamentul SUA și angajamentul său personal față de NATO și a clarificat, de asemenea, așteptările că noi, în Europa, trebuie să facem mai mult în ceea ce privește cheltuielile de apărare”.

Trump contestă și alianța SUA – Japonia

Trump a criticat nu doar NATO, ci și acordul de securitate dintre SUA și Japonia, semnat în 1960, care obligă Washingtonul să apere Tokyo în caz de atac. În urmă cu doar o lună, într-o vizită la Tokyo, președintele american declara că dorește să întărească acest tratat, dar acum și-a schimbat tonul: „Avem o relație grozavă cu Japonia, dar avem și o înțelegere interesantă cu Japonia: noi trebuie să îi protejăm, dar ei nu trebuie să ne protejeze. Știți ce înseamnă asta? Așa spune înțelegerea. Și apropo, ei fac o avere cu noi. Cine face aceste înțelegeri?”

Ca reacție, guvernul japonez a transmis un mesaj ferm prin purtătorul său de cuvânt: „Japonia are încredere că Washingtonul își va respecta obligațiile față de tratatul de securitate al celor două țări”.

Declarațiile lui Trump amplifică incertitudinile privind viitorul alianțelor tradiționale ale SUA, atât în Europa, cât și în zona Pacificului, într-un moment de tensiuni geopolitice tot mai mari.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri