Două sondaje o indică pe Marine Le Pen câştigătoare a alegerilor prezidenţiale din 2027, în ciuda verdictului justiției

Autor

Data

Categorie

Președinta partidului Rassemblement National, Marine Le Pen, ar învinge în alegerile prezidenţiale din Franţa în ciuda deciziei recente a unei curţi de apel ce i-a menţinut verdictul de vinovăţie pentru deturnare de fonduri UE, conform a două sondaje publicate joi, transmite Reuters.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Până la primul tur de pe data de 18 aprilie 2027 se pot întâmpla multe, însă cele două institute de sondare evidențiază că rezultatele prezentate joi nu sunt o prognoză, ci o ‘fotografie’ a intenţiilor actuale de vot ale electoratului din Franța.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Ambele sondaje, făcute de Ifop pentru postul LCI şi cotidianul Le Figaro, şi de Toluna Harris Interactive pentru posturile M6 şi RTL, o dau învingătoare pe Le Pen atât în turul I cât şi în cel final de pe data de 2 mai, la fel cum o arătau şi majoritatea sondajelor înainte de pronunţarea verdictului din justiție.

Sondaje făcute după ce Marine Le Pen a anunțat că va candida la viitoarele alegeri prezidențiale

Cele două sondaje au fost făcute după ce lidera veterană a Rassemblement National (RN, antiimigraţie, eurosceptic), a anunţat că va candida la viitoarele alegeri prezidenţiale, în urma hotărârii curţii de apel care a găsit-o vinovată de folosirea abuzivă de fonduri UE pentru a plăti personalul partidului, însă i-a scăzut interdicţia de exercitare a drepturilor electorale, permiţându-i să candideze.

În sondajul Ifop, Le Pen conduce cu 36% din intenţiile de vot, în creştere faţă de sondajele din lunile anterioare care o creditau cu 32-34%. Niciunul dintre contracandidaţii prezumtivi nu ar lua peste 19% din voturi.

Celelalte sondaje au arătat rezultate asemănătoare

În turul decisiv, ambele sondaje publicate joi o dau câştigătoare pe Marine Le Pen. În sondajul Harris Interactive, victoria cea mai strânsă ar fi contra fostului prim-ministru Edouard Philippe, un candidat de centru-dreapta, cotat cu un scor de 49%, la o diferenţă aflată în marja de eroare a sondajului.

În ambele sondaje, Gabriel Attal, un alt fost prim-ministru sub preşedinţia lui Emmanuel Macron, este are 45% din intenţiile de vot în turul decisiv, în timp ce, dacă adversarul lui Le Pen ar fi Jean-Luc Melenchon (Franţa Nesupusă), acesta ar lua doar aproximativ o treime din voturi.

Marine Le Pen a contestat în apel sentinţa primită, iar Curtea de Casaţie, cea mai înaltă instanţă, a declarat că îşi propune să dea un verdict final înainte de alegeri.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri