Dr. Vlad Schitcu, urolog la Institutul Oncologic din Cluj-Napoca: „Cancerul nu mai este o sentință. Dar timpul face diferența”

Autor

Data

Categorie

Interviu cu dr. Vlad Schitcu, medic urolog la Institutul Oncologic din Cluj-Napoca, despre screeningul pentru cancerul de prostată, simptomele care nu trebuie ignorate și evoluția tratamentelor oncologice.

Dr. Vlad Schitcu: „Cancerul nu mai este o sentință. Dar timpul face diferența”

Progresele din medicina modernă au schimbat radical modul în care sunt tratate multe forme de cancer. În special în sfera uro-oncologică, intervențiile chirurgicale și terapiile moderne POT duce, în numeroase cazuri, la vindecare completă. Totuși, cheia rămâne depistarea precoce.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Despre aceste realități, dar și despre provocările meseriei de medic într-un centru oncologic, a vorbit dr. Vlad Schitcu, medic urolog în cadrul Institutul Oncologic din Cluj-Napoca, într-un interviu acordat podcastului Politic Live.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

„În chirurgia uro-oncologică, pacienții care ajung pe secțiile de chirurgie sunt, într-o mare proporție, vindecabili. De aceea, în multe situații putem spune că există o parte bună a acestei patologii: intervenția chirurgicală poate rezolva complet problema”, explică medicul.

Peste un deceniu de experiență în chirurgie urologică

Dr. Vlad Schitcu activează în cadrul Institutului Oncologic din Cluj-Napoca încă din perioada rezidențiatului. Parcursul său profesional în această instituție a început în 2011.

„Rezidențiatul l-am început în 2011, iar ca medic specialist m-am angajat în cadrul institutului în august 2016. Practic, anul acesta împlinesc zece ani de când sunt pe parafă proprie, dacă putem spune așa, de când iau decizii medicale în mod independent. La acestea se adaugă și cei cinci ani de rezidențiat desfășurați tot aici.”

Medicul subliniază că specialitatea sa este urologia, însă activitatea într-un institut oncologic presupune o colaborare permanentă cu alte specialități.

„Lucrăm într-o echipă multidisciplinară. Sunt implicați oncologi medicali, radioterapeuți, imagiști, anesteziști și, bineînțeles, echipa chirurgicală. Toți contribuie la stabilirea strategiei optime pentru fiecare pacient.”

De ce ajung pacienți din toată țara la Cluj

În parcarea Institutului Oncologic din Cluj-Napoca pot fi văzute frecvent mașini cu numere de înmatriculare din toate regiunile țării. Mulți pacienți aleg să se trateze aici, chiar dacă trebuie să parcurgă sute de kilometri.

„Nu trebuie să facem statistici complicate pentru a observa acest lucru. Plăcuțele de înmatriculare din parcarea institutului arată clar că vin pacienți din toată țara”, spune medicul.

Explicația, crede el, ține atât de experiența acumulată în timp, cât și de recomandările dintre pacienți.

„Există tradiție și experiență. De multe ori oamenii vin pentru că au auzit de la alți pacienți că au fost tratați aici și că lucrurile au mers bine. Acest lucru este o responsabilitate mare pentru noi.”

În același timp, volumul mare de cazuri aduce și presiune suplimentară asupra echipelor medicale.

„Avem cazuri simple, dar și cazuri foarte complexe. Uneori ajung la noi pacienți care nu au găsit soluții în alte locuri sau care au ajuns într-un stadiu mai avansat al bolii.”

Screeningul pentru cancerul de prostată

Una dintre cele mai importante metode de prevenție rămâne screeningul pentru cancerul de prostată.

„Mulți bărbați cunosc analiza PSA, care se recoltează din sânge și măsoară antigenul specific prostatic. Un nivel crescut poate indica o suferință la nivelul prostatei, care nu este neapărat oncologică – poate fi și inflamatorie – dar este un semnal că trebuie investigat.”

Potrivit medicului, screeningul ar trebui început la vârsta de 50 de ani pentru populația generală.

„Pentru cei care au antecedente familiale de cancer recomandăm începerea testării de la 45 de ani. Iar pentru cei care au predispoziții genetice, de exemplu modificări ale genei BRCA, screeningul ar trebui început chiar de la 40 de ani.”

Genele BRCA au devenit cunoscute publicului larg după ce actrița Angelina Jolie a vorbit deschis despre riscurile genetice și intervențiile preventive.

„Important este ca oamenii să înțeleagă că nu există o valoare PSA perfect normală. Analiza trebuie interpretată de medic, în contextul simptomelor și al investigațiilor imagistice.”

Un simptom ignorat frecvent: sângele în urină

Unul dintre cele mai importante semnale de alarmă în urologie este prezența sângelui în urină.

„Pacienții găsesc adesea explicații aparent banale. Spun că au făcut un efort fizic mai mare sau că au mâncat sfeclă roșie. Dar hematuria poate fi primul semn al unei tumori la nivelul vezicii urinare sau al rinichiului.”

Chiar dacă simptomul dispare, medicul recomandă consult de specialitate.

„Poate exista o perioadă de liniște, în care pacientul nu mai observă nimic. Iar după câteva luni sau chiar un an pot apărea simptome mult mai grave, pentru că boala a evoluat.”

Chirurgia minim invazivă schimbă tratamentul

În ultimii ani, tehnologia medicală a transformat radical modul în care sunt realizate intervențiile chirurgicale.

„În cadrul institutului, aproximativ 90–95% dintre intervențiile uro-oncologice sunt minim invazive. Operațiile clasice, deschise, reprezintă astăzi un procent foarte mic.”

Acest lucru aduce beneficii importante pentru pacienți.

„Recuperarea este mai rapidă, complicațiile sunt mai puține și, foarte important, în multe situații reușim să prezervăm organul afectat. De exemplu, în cazul tumorilor renale, nu mai scoatem întregul rinichi dacă nu este necesar. Putem îndepărta doar tumora.”

Imunoterapia și viitorul tratamentelor oncologice

În ultimii ani, tratamentele oncologice au evoluat semnificativ, iar imunoterapia este una dintre cele mai importante descoperiri.

„Sunt tratamente care acționează împotriva celulelor tumorale cu mai puține efecte secundare decât chimioterapia clasică. Nu înseamnă că nu există riscuri, dar raportul beneficiu–risc este clar în favoarea pacientului.”

Scopul medicinei moderne, spune medicul, este de multe ori transformarea cancerului într-o boală cronică.

„Exact cum s-a întâmplat cu infecția HIV sau cu diabetul. Dacă boala este descoperită într-un stadiu avansat, obiectivul este să ajutăm pacientul să trăiască ani de zile cu această afecțiune, cu o calitate bună a vieții.”

Partea emoțională a meseriei

Dincolo de proceduri și statistici, oncologia presupune și o încărcătură emoțională puternică.

„De multe ori pacienții îți spun direct că își pun viața în mâinile tale. Alteori nu spun nimic, dar privirea lor transmite acest lucru.”

Există și momente care rămân în memorie.

„Îmi amintesc o pacientă surdomută, o persoană în vârstă, care a trecut printr-o intervenție foarte complexă. A doua zi după operație, când am mers la vizită, era zâmbitoare și mi-a făcut un semn de mulțumire. A fost un moment care mi-a rămas în minte.”

„Cancerul nu mai este o sentință”

Mesajul final al medicului este unul de echilibru și speranță.

„Cancerul nu mai reprezintă astăzi o sentință. Avem tratamente eficiente, tehnologie modernă și echipe multidisciplinare. Dar există un lucru care rămâne decisiv: timpul.”

De aceea, spune dr. Vlad Schitcu, consultul medical nu ar trebui amânat.

„Cu cât pacientul ajunge mai repede la medic, cu atât soluțiile sunt mai eficiente și cu mai puține repercusiuni asupra vieții sale.”

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri