Emil Boc atacă măsurile fiscale anunțate de Guvern: “România are nevoie de reforme structurale, nu de cârpeli!”

Autor

Data

Categorie

Primarul Emil Boc a vorbit, vineri, despre proiectul Guvernului de reducere a cheltuielilor bugetare și de modificare a unor taxe și impozite. Fostul premier consideră că „este cea mai mare greșeală” dacă Guvernul „se atinge de IT”, impunând taxe în acest domeniu.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

„Este cea mai mare greșeală dacă se atinge lumea de IT. Aceleași măsură am avut-o și eu pe masă, de a elimina facilitățile din IT și am spus ‘nu, oricât de greu este nu eliminăm ceva ce funcționează în țara asta’. Hai să vedem niște lucruri care funcționează, care aduc valoare adăugată în România, care ne fac competitivi la nivel european, să nu distrugem Cloșca cu puii de AUR, dimpotrivă, le-am spus, hai să vedem cum îi putem încuraja și pe alții să atingă aceeași performanță. Și nu s-au atins și s-a demonstrat că am avut dreptate – acest sector este fruntaș în producerea de prosperitate pentru România. Sper să nu se facă această greșeală!”, a afirmat primarul Clujului, la ZIUA LIVE. „Deocamdată nu sunt aprobate măsurile. Ministrul Boloș a spus că deocamdată am discutat de reducerea de cheltuieli bugetare – ceea ce trebuie făcut. Și astea trebuie făcute cu măsură, echilibrat și să atingă efectul scontat. Înainte de-a te gândi să afectezi mediul privat trebuie să te gândești cum să reduci risipa, asta este primul lucru pe care îl face orice stat normal”, a declarat primarul Emil Boc.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Primarul a subliniat că „România are nevoie de reforme structurale, nu de cârpeli” și a remarcat că „după 10 ani ne întoarcem exact la aceeași problemă, exact cu aceași temă și pierdem timp”. „Am impus când eram premier plafonarea numarului de personal din administratia publică, care si acum este valabila – în functie de numarul de locuitori, acolo am mai pus un capac, dar la administratia nationala nu am reusit sa pun, nu am mai avut vreme, dar nici nu a mai pus nimeni, de asta este dezmatul asta la agentii si structuri nationale unde poti sa angajezi cat vrei ca nu ai nicio limita. La administratiile ocale este unplafon din 2011. De astfel de reforme structurale are nevoie România, nu de cârpeli marunte, de reforme care sa reglementeze un domeniu pe termen lung, care sunt pentru țară. Și uite ca peste 10 ani ne întoarcem exact la aceeași problemă, exact cu aceași temă și pierdem timp, în loc să ne ocupăm de alte lucruri – cum să-i aducem pe români acasă, cum să facem țara mai competitivă, cum să aducem fonduri europene de altă natură ca să le putem aplica mai bine în țară, să creem condiții de egalitate a vieții în fiecare colț al României, stăm și povestim de pensii speciale, de cumul pensii cu salariu, de taxe în plus”, a mai spus Boc.

Citește și: Emil Boc: “La o Primărie cum e Clujul noi riscăm să nu putem implementa fondurile europene”

Edilul Clujului a vorbit și de măsurile pe care a fost nevoit să le ia în perioada în care a fost premier și pe care guvernele care au urmat le-au anulat.

„Am fost pur și simplu pus cu spatele la zid atunci. Nu aveam alternativă decât să blochez sistemul statal de a nu mai aveam bani de a plăti cheltuielile curente ale statului, salarii și pensii, deci am fost nevoit. Dar chiar mă gândeam unde ar fi fost România astăzi ca dezvoltare economică, ca țară cu reforme structurale, cu competitivitate dacă cel puțin patru măsuri pe care le luasem atunci s-ar fi păstrat și nu ar fi fost anulate… Mă refer la desființarea pensiilor speciale pe care am făcut-o prin lege și care s-a aplicat câțiva ani – au venit apoi alte guverne, le-au anulat și au introdus mai multe pensii ca înainte. Gândiți-vă la legea care interzicea cumulul pensiei cu salariul la stat – aprobată prin lege, trecută prin Curtea Constituțională și nu se puteau cumula la stat peste nivelul salariului mediu pe economie, nu puteai să găsești cum e acuma, acest dezmăț generalizat – le-au pus la loc guvernele care au urmat. Gândiți-vă că am desființat sau comasat peste 200 de agenții guvernamentale, inclusiv cancelaria primului ministru, puțină lume își amintește de asta. Am eliminat risipa, dar, evident, au venit alte guverne și nu numai că le-au anulat, dar au înființat și altele în decursul timpului”, a explicat Emil Boc.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri