Emil Boc avertizează: „Centralizarea fondurilor UE poate duce la divizarea Europei”

Autor

Data

Categorie

Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a declarat miercuri la Bruxelles că viitoarea reformă a fondurilor europene trebuie să protejeze politica de coeziune și rolul autorităților locale, avertizând că centralizarea excesivă a finanțărilor europene poate afecta unitatea politică a Uniunii Europene.

Emil Boc, prim-vicepreședinte al Comisiei pentru politica de coeziune teritorială și bugetul Uniunii Europene (COTER) din cadrul Comitetul European al Regiunilor, a prezentat la Bruxelles un raport privind viitoarele Planuri Naționale și Regionale de Parteneriat (NRPP), noul mecanism propus pentru gestionarea fondurilor europene după 2027.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

În cadrul sesiunii plenare a Comitetului European al Regiunilor, Emil Boc a avertizat că o centralizare excesivă a fondurilor europene poate slăbi coeziunea Uniunii Europene.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

„De la bun început am spus că opțiunea centralizării fondurilor europene după 2027 este greșită. Dacă mergem suficient de departe pe această cale, ar putea însemna o Europă care există încă din punct de vedere juridic, dar care nu mai rezistă împreună politic”, a declarat Emil Boc.

Raportul prezentat de edilul din Cluj-Napoca vizează reforma majoră pregătită la nivel european pentru perioada financiară 2028–2034, prin care mai multe fonduri europene ar urma să fie integrate într-un singur instrument financiar, denumit NRPP.

Potrivit propunerii Comisiei Europene, noul sistem ar reuni fondurile de coeziune, agricultura și alte politici europene într-un cadru unic de finanțare negociat direct între statele membre și Comisia Europeană.

În acest context, Comitetul European al Regiunilor solicită menținerea unui rol puternic pentru autoritățile locale și regionale în elaborarea și implementarea planurilor naționale.

Emil Boc a susținut că politica de coeziune trebuie să rămână accesibilă tuturor regiunilor europene și a avertizat asupra riscului apariției unei competiții directe între regiuni și agricultură pentru aceleași resurse financiare.

„Să nu punem fermierii împotriva regiunilor într-o competiție pentru aceiași bani. Coeziunea nu trebuie să devină o victimă colaterală în cadrul mega-planurilor naționale”, a afirmat acesta.

Primarul municipiului Cluj-Napoca a pledat pentru păstrarea principiilor de guvernanță pe mai multe niveluri și parteneriat, pe care le-a descris drept elemente fundamentale ale solidarității europene.

„Aceste principii nu sunt formalități birocratice, ci ADN-ul solidarității europene”, a declarat Emil Boc.

Raportul propune, de asemenea, introducerea unei clauze de subsidiaritate care să permită Comisiei Europene să respingă planurile naționale care nu respectă implicarea autorităților locale și regionale în procesul decizional.

„Responsabilitatea trebuie să aibă forță juridică”, a spus edilul.

În opinia Comitetului European al Regiunilor, fiecare stat membru ar trebui să includă cel puțin un capitol teritorial în viitoarele planuri naționale, pentru a garanta reprezentarea intereselor locale și regionale.

„O piață fără solidaritate este o piață fără viitor. O Uniune care nu investește în coeziunea sa se pregătește pentru propria sa divizare”, a declarat Emil Boc în încheierea discursului său.

Raportul elaborat de Emil Boc împreună cu președintele Comisiei COTER, Vasco Alves Cordeiro, a fost adoptat în unanimitate în cadrul sesiunii plenare a Comitetului European al Regiunilor.

Dezbaterile privind viitorul fondurilor europene după 2027 evidențiază tensiunile dintre tendințele de centralizare a finanțărilor la nivel european și solicitările autorităților locale pentru păstrarea unui rol activ în gestionarea politicilor de dezvoltare regională.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri