Emiratele Arabe Unite acuză Iranul că a vizat infrastructură civilă în majoritatea atacurilor

Autor

Data

Categorie

Emiratele Arabe Unite susțin că majoritatea atacurilor lansate de Iran în contextul conflictului regional au vizat infrastructură civilă, potrivit declarațiilor oficiale făcute duminică de ministrul de stat pentru cooperare internațională, Reem bint Ebrahim Al Hashimy.

Într-o intervenție la ABC, oficialul a afirmat că peste 90% dintre țintele lovite pe teritoriul Emiratelor au fost civile. Potrivit datelor prezentate, în primele 40 de zile ale conflictului dintre Statele Unite, Israel și Iran, țara ar fi fost vizată de peste 2.800 de rachete și drone, scrie Mediafax.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

„Noi ne-am folosit bogăția petrolieră pentru a construi o economie prosperă, în timp ce Iranul a investit în programe nucleare, rachete și rețele proxy”, a declarat Al Hashimy, acuzând Teheranul că încearcă să destabilizeze modelul economic și social al Emiratelor.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Deși inițial s-au opus escaladării conflictului început la sfârșitul lunii februarie, autoritățile din Emiratele Arabe Unite susțin acum o strategie de „presiune maximă” asupra Iranului, pe fondul amplificării tensiunilor și a riscului extinderii conflictului în regiune.

Oficialul a subliniat că acțiunile militare ar trebui să vizeze structurile de conducere militară ale Iranului, nu populația civilă. „Nu dorim să afectăm cetățenii iranieni. Problema este reprezentată de Garda Revoluționară și postura sa agresivă în regiune”, a declarat aceasta.

În plan diplomatic, prima rundă de negocieri dintre Statele Unite și Iran s-a încheiat fără rezultate concrete. Președintele american Donald Trump a anunțat reluarea discuțiilor, care ar urma să aibă loc în Pakistan. Inițial, s-a precizat că vicepreședintele JD Vance nu va participa, însă ulterior Casa Albă a revenit asupra deciziei.

Între timp, reprezentantul Statelor Unite la ONU, Mike Waltz, a declarat că „toate opțiunile rămân pe masă”, sugerând menținerea presiunii asupra Teheranului. În același context, Donald Trump a lansat noi avertismente dure, inclusiv posibilitatea unor acțiuni extinse dacă Iranul nu acceptă redeschiderea Strâmtorii Hormuz.

Situația rămâne tensionată, iar riscul unei escaladări regionale continuă să crească, în lipsa unui acord diplomatic între părțile implicate.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri