Eurodeputat: „Statul paralel există și funcționează în liniște”

Autor

Data

Categorie

Terheș a insistat că noțiunea de „stat paralel” nu trebuie ironizată, pentru că „este o realitate resimțită de orice român care a fost nedreptățit de o instituție abuzivă”.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

„Statul paralel nu înseamnă o adunare de oameni într-o cameră care complotează, ci un sistem de putere format din structuri care nu răspund în fața nimănui – procurori, ofițeri, judecători, funcționari – care își protejează unii altora interesele. Când cetățeanul e abuzat și nu are unde să se plângă, aia e expresia statului paralel”, a explicat europarlamentarul.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

El a afirmat că „România a fost condusă ani de zile prin frică”, în care justiția a fost folosită selectiv împotriva adversarilor politici.

„S-au distrus oameni, cariere și destine pentru că cineva a decis, dintr-un birou, că trebuie făcuți exemplu. Așa ceva nu se întâmplă într-o democrație, ci într-un regim controlat din umbră. Din păcate, noi am trăit exact asta”, a spus Terheș.

„Nimeni nu răspunde pentru abuzuri”

În continuare, Cristian Terheș a criticat lipsa de răspundere a celor implicați în dosare care s-au dovedit ulterior abuzive:

„Zeci de oameni au fost condamnați pe baza unor interceptări ilegale, dosare s-au făcut la comandă, oameni de afaceri și politicieni au fost linșați mediatic, iar după ani de zile, când se dovedește că totul a fost un abuz, nimeni nu răspunde. Procurorul rămâne în funcție, judecătorul e promovat, iar victimele rămân cu viața distrusă. Asta e tragedia justiției românești.”

El a adăugat că „adevărata reformă a justiției nu înseamnă schimbarea unei legi, ci demontarea acestei rețele de complicități dintre servicii, procurori și politicieni”.

„Bruxelles-ul știe, dar închide ochii”

Terheș a criticat și atitudinea instituțiilor europene, pe care le acuză că aplică standarde duble în cazul României:

„Toată lumea de la Bruxelles știe ce s-a întâmplat în România – știe de protocoale, de influența serviciilor, de presiuni politice. Dar pentru că unii dintre cei implicați erau pro-europeni, s-a trecut cu vederea. Dacă făceau la fel alții, erau imediat sancționați. E un dublu standard clar.”

El a susținut că MCV-ul și rapoartele europene „nu au fost niciodată despre justiție, ci despre control politic”:

„Când Bruxelles-ul vrea să te țină în frâu, îți spune că ai corupție. Când are nevoie de tine, corupția dispare. Așa a funcționat MCV-ul – ca un instrument de presiune, nu ca un mecanism de reformă.”

„România are nevoie de un stat care servește cetățeanul, nu servicii care conduc statul”

În finalul intervenției din emisiunea Bruxelles Express de la Politic Live, Cristian Terheș a lansat un apel la reformă instituțională reală:

„Dacă vrem o țară normală, trebuie să rupem complet legătura dintre servicii și justiție. SRI trebuie să se ocupe de spionaj și antiterorism, nu de anchete penale. Justiția trebuie să fie liberă de influențe, iar politicienii trebuie să răspundă în fața cetățenilor, nu a ofițerilor din umbră. România nu va fi un stat de drept atâta timp cât serviciile au ultimul cuvânt.”

Emisiunea Bruxelles Express, difuzată de Politic Live, l-a avut invitat pe europarlamentarul Cristian Terheș, care a abordat teme legate de corupție, justiție, influența serviciilor de informații, digitalizare și relația României cu instituțiile europene. Interviul vine în contextul relansării dezbaterii publice privind reformarea justiției și rolul SRI în societatea civilă.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri