Europa continentală, gata pentru istorie: Prima rachetă orbitală privată se pregătește de lansare

Autor

Data

Categorie

Un start-up german va lansa, de la baza spaţială norvegiană de pe insula Andoya, deasupra cercului polar de nord, prima misiune test a rachetei sale Spectrum, o premieră pentru Europa care încearcă să-şi conserve accesul independent în spaţiul cosmic, transmite agenția AFP, citată de Agerpres.

Lansarea este prevăzută luni, între orele 11:30 şi 14:30 GMT, dacă o vor permite condiţiile meteorologice şi va fi prima lansare verticală a unui vehicul orbital de pe continentul european, în afara Rusiei.

Măsurând 28 de metri înălţime şi doi metri în diametru şi cu o capacitate de încărcare utilă de o tonă, mini-lansatorul Spectrum nu va transporta nicio încărcătură şi nu este de aşteptat să ajungă pe orbită.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

„Fiecare secundă de zbor este preţioasă, deoarece ne permite să colectăm date şi să câştigăm experienţă. Treizeci de secunde de zbor ar fi deja un real succes”, explică Daniel Metzler, co-fondator şi CEO al Isar Aerospace, producătorul rachetei.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

„Nu ne aşteptăm să ajungem pe orbită cu acest test. În realitate, nicio companie nu a reuşit să ducă pe orbită, de la prima încercare, prima sa rachetă. SpaceX (a miliardarului Elon Musk) a avut nevoie de patru încercări, dar noi vrem să ajungem mai repede”, a adăugat el într-un e-mail adresat AFP.

Spaţiul ocupă un loc proeminent în raportul Draghi, publicat anul trecut, cu privire la competitivitatea Uniunii Europene.

Privată de acces la bazele spaţiale şi la rachetele ruseşti din cauza tensiunilor grave cu Moscova, Europa s-a aflat într-o situaţie dificilă din cauza întârzierilor în dezvoltarea rachetei Ariane 6 şi a suspendării lansatorului Vega-C în urma unui accident.

Abia pe 6 martie, odată cu primul zbor comercial al unei rachete Ariane 6 de la baza Kourou, din Guyana Franceză, Europa şi-a recăpătat suveranitatea spaţială după câteva luni fără acces independent în spaţiu.

Mai puţin costisitoare, micro şi mini-lansatoare precum Spectrum, dezvoltate în general de actori privaţi, reprezintă o completare binevenită pentru punerea pe orbită a constelaţiilor de sateliţi miniaturali ce sunt destinate, de exemplu, observării Pământului sau acoperirii cu internet.

„Apariţia acestor noi actori şi a noilor servicii europene de lansare face parte dintr-un obiectiv comun: garantarea accesului independent şi suveran la spaţiu. Ne aşteptăm ca rolul lor să crească în următorii ani”, spune Toni Tolker-Nielsen, director de transport spaţial al Agenţiei Spaţiale Europene (ESA).

Pe o piaţă europeană care încearcă să ajungă din urmă companiile private americane, precum SpaceX sau Blue Origin, start-upul german Isar Aerospace şi compatrioţii săi HyImpulse şi Rocket Factory Augsburg (RFA), companiile franceze Latitude şi MaiaSpace (filiala Arianegroup) şi compania spaniolă PLD Space sunt angrenate într-o cursă pentru a se impune ca jucători cheie în sector.

În acelaşi timp, de la Azorele portugheze până la Insulele britanice Shetland, trecând prin Andoya sau Esrange din Suedia vecină, prind contur mai multe proiecte spaţiale europene.

În Marea Britanie, Virgin Orbit a miliardarului Richard Branson, care a folosit un Boeing 747 pentru a lansa o rachetă din zbor la mare altitudine, şi-a încetat operaţiunile după ce prima sa lansare de la portul spaţial Cornwall din sud-vestul Angliei a eşuat la începutul anului 2023.

Zborul planificat luni de Isar Aerospace va fi prima lansare verticală a unui vehicul orbital pe continentul european, unde astfel de lansări au implicat anterior doar rachete suborbitale.

„Indiferent de rezultat, lansarea Spectrum va marca o etapă semnificativă, deoarece este prima lansare a unei rachete europene în întregime sub responsabilitate privată. Susţinem pe deplin această dinamică”, a mai susţinut Tolker-Nielsen.

Fondat în 2018, startup-ul din Munchen se laudă că şi-a dezvoltat racheta cu două trepte aproape în întregime intern. A semnat deja un contract cu Agenţia Spaţială Norvegiană pentru a pune pe orbită doi sateliţi de supraveghere maritimă până în 2028.

Prezentându-se drept „primul port spaţial operaţional din Europa continentală”, baza Andoya profită de locaţia sa în Arctica, ideală pentru lansarea de sateliţi polari sau sincroni cu Soarele, adică sateliţi care trec peste orice punct al planetei la aceeaşi oră solară locală în fiecare zi.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri

Activează notificarile OK Nu, mulțumesc!