Experiența pacientului cu cancer devine un nou indicator de performanță în sistemul de sănătate

ULTIMELE ŞTIRI

Autor

de PoliticLive

Data

Categorie

ULTIMELE ŞTIRI

România participă la un amplu proiect european care pune pacientul oncologic în centrul deciziilor medicale

Un consorțiu de cercetători europeni, din care face parte și România, a lansat un proiect revoluționar în domeniul oncologiei: introducerea experienței pacientului cu cancer ca indicator-cheie de performanță în sistemul de sănătate.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Scopul inițiativei este clar: să îmbunătățească calitatea vieții pacienților oncologici prin înțelegerea reală a nevoilor, percepțiilor și dificultăților acestora în contact cu sistemul medical.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

„Până acum, succesul tratamentului era măsurat doar prin indicatori clinici, cum ar fi rata de supraviețuire. Acum, vrem să ascultăm vocea pacientului. Cum se simte? Ce își dorește? Ce îl sperie?”, explică coordonatorii proiectului.

Datele vor fi colectate prin chestionare standardizate aplicate pacienților, în toate etapele bolii: diagnostic, tratament, recuperare. Aceste informații vor fi integrate în sistemul de evaluare a spitalelor, medicilor și tratamentelor oncologice.

România joacă un rol activ în acest proiect, iar datele colectate vor contribui la crearea unor politici publice mai umane și mai eficiente. În plus, pacienții români vor putea beneficia de un sistem medical care îi ascultă, nu doar îi tratează.

Proiectul este finanțat de Comisia Europeană și are o durată de 4 ani.

Citeste si:

Articolul precedent
AUR acuză dublul standard al autorităților: Conturi ilegale promovează candidații sistemului, în timp ce susținătorii lui George Simion sunt cenzurați
Articolul următor
Omenii de știință au readus la viață o specie de lup preistoric

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri