Extrema dreaptă franceză vrea să anuleze reforma lui Macron privind vârsta de pensionare. În cazul unei victorii, extrema dreaptă o va abroga în vară

Autor

Data

Categorie

În cazul unei victorii a Partidului Rassemblement National (RN) la alegerile din 30 iunie și 7 iulie, reforma care a crescut vârsta de pensionare la 64 de ani va fi abrogată în toamnă, a anunțat deputatul Jean-Philippe Tanguy. Această măsură, un simbol al celui de-al doilea mandat al președintelui Emmanuel Macron, adoptată cu dificultate în 2023, va fi anulată după consultări cu partenerii economici și sociali, a relatat AFP, conform News.ro.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

O reformă simbol al celui de-al doilea mandat de cinci ani al lui Emmanuel Macron, adoptată cu dificultate în 2023, ”va fi abrogată în toamnă, după consultări cu partenerii economici şi sociali”, în cazul în care RN câștigă alegerile din 30 iunie şi 7 iulie, a declarat Jean-Philippe Tanguy la BFMTV. Pentru a justifica această amânare de câteva luni, deputatul din Somme a explicat că ”niciun guvern nu poate ajunge la putere în timpul JO şi abroga o reformă creând haos în administraţie”.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Aceasta este o modalitate de a prezenta un calendar, după ce liderul său, Jordan Bardella, a întârziat să ofere detalii, considerând că subiectul este ”important” dar nu ”prioritar”. În schimb, stânga unită sub bannerul Noului Front Popular a anunţat că va abroga reforma pensiilor a lui Macron încă din vară. ”Cu cât mergem mai repede, cu atât va fi mai uşor, pentru că abia a început să fie aplicată”, a justificat Eric Coquerel de la La France Insoumise (LFI, stânga radicală) la BFMTV.

Coquerel estimează că costul revenirii la vârsta de pensionare de 62 de ani va fi de aproximativ ”20 de miliarde de euro în 2032”, sumă ce poate fi finanţată prin creşterea cotizaţiilor sociale. Revenirea la vârsta de pensionare de 60 de ani ar costa ”aproape dublu”, ”în mare 50 de miliarde” de euro, și ar fi implementată ”treptat” şi ”imediat ce condiţiile macroeconomice o vor permite”, a adăugat el.

Jean-Philippe Tanguy a precizat că RN susţine ”reforma propusă de Marine Le Pen, prin care persoanele care au început să lucreze devreme, înainte de 20 de ani, cu un anumit număr de trimestre, pot ieşi la pensie înainte de 60 de ani”. Cei care au început cariera după 20 de ani se vor putea pensiona ”între 60 şi 62 de ani, în funcţie de anuităţile realizate”, dar ”dacă nu ai cotizat suficient, va fi tot către vârsta de 65 de ani”, a adăugat el. Tanguy a estimat costul acestei reforme la nouă miliarde de euro.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri