FAO: Indicele global al prețurilor la alimente, cel mai ridicat din ultimele 14 luni

Autor

Data

Categorie

Indicele global al prețurilor la alimente a crescut în septembrie, atingând cel mai ridicat nivel din iulie 2023, a anunțat vineri Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), citată de Reuters. Creșterea a fost determinată în principal de majorarea semnificativă a prețurilor la zahăr, conform Agerpres.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

FAO publică lunar propriul Food Price Index, care reflectă fluctuațiile prețurilor pentru un coș de produse de bază, inclusiv cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne și zahăr. În septembrie, indicele a ajuns la o medie de 124,4 puncte, în creștere față de cele 120,7 puncte din luna august și cu 2,1% peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Prețul zahărului a înregistrat o creștere de 10,4% față de luna august, ca urmare a perspectivelor mai slabe privind recolta din Brazilia și a îngrijorărilor că decizia Indiei de a permite utilizarea trestiei de zahăr pentru producerea de etanol ar putea afecta exporturile țării. În același timp, prețurile la cereale au crescut cu 3%, influențate de costurile mai ridicate la export pentru grâu și porumb, în timp ce prețul orezului a scăzut cu 0,7%.

De asemenea, prețurile globale la uleiurile vegetale au urcat cu 4,6%, ca urmare a cotațiilor ridicate la uleiul de palmier, soia, floarea-soarelui și rapiță. Prețurile produselor lactate au crescut cu 3,8%, iar cele la carne cu 0,4%.

Într-un raport separat, FAO a ajustat ușor în sus estimările privind producția mondială de cereale pentru 2024, la 2,853 miliarde de tone, față de proiecția anterioară de 2,851 miliarde de tone. Această revizuire reflectă o creștere a producției de orez și grâu, care compensează scăderea globală în producția de cereale grosiere.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri