Financial Times: România a devenit un test pentru viitorul Europei. Ascensiunea lui George Simion reflectă valul de nemulțumire din societate

Autor

Data

Categorie

România a ajuns în centrul unei dezbateri europene despre populism, inegalități și viitorul proiectului comunitar, potrivit unei analize publicate de Financial Times și citate de Mediafax.

Publicația britanică susține că țara noastră nu mai este privită doar ca una dintre poveștile de succes ale extinderii Uniunii Europene, ci și ca un test important pentru capacitatea Europei de a răspunde nemulțumirilor sociale și economice care alimentează ascensiunea partidelor suveraniste.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

În analiza sa, Financial Times remarcă ascensiunea rapidă a liderului AUR, George Simion, și poziționarea formațiunii sale printre cele mai puternice mișcări naționaliste și populiste din Europa. Potrivit publicației, AUR beneficiază de sprijinul unei părți importante a electoratului dezamăgit de partidele tradiționale, pe fondul inflației ridicate, al măsurilor de austeritate și al percepției că beneficiile dezvoltării economice nu au fost distribuite în mod echitabil.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Jurnaliștii britanici notează că economia României a crescut spectaculos după aderarea la Uniunea Europeană, însă diferențele dintre marile centre urbane și zonele mai puțin dezvoltate au continuat să se adâncească. În acest context, fostul secretar general adjunct al NATO, Mircea Geoană, afirmă că o mare parte a prosperității generate în ultimele două decenii s-a concentrat în marile orașe, în timp ce numeroase comunități au rămas în urmă, alimentând sentimentul de frustrare și marginalizare.

Financial Times subliniază că liderul AUR încearcă să își consolideze imaginea de potențial lider de guvern, menținând în același timp un discurs critic față de Bruxelles.

George Simion susține că România trebuie să aibă mai multă libertate în stabilirea propriilor politici și afirmă că formațiunea sa reprezintă „ramura europeană a mișcării MAGA”, inspirată de curentul politic asociat președintelui american Donald Trump. Cu toate acestea, liderul AUR declară că nu susține ieșirea României din Uniunea Europeană, considerând că un astfel de scenariu ar fi dăunător pentru țară.

Analiza Financial Times evidențiază și dificultățile economice cu care se confruntă România. Publicația citează declarațiile președintelui Nicușor Dan, care susține că deficitul bugetar a reprezentat una dintre cele mai mari provocări pentru actuala administrație. Potrivit șefului statului, măsurile de consolidare fiscală au fost necesare pentru menținerea stabilității economice și a încrederii investitorilor, însă acestea au contribuit și la amplificarea nemulțumirilor sociale.

Financial Times consideră că România a devenit un adevărat „laborator politic” pentru Europa, unde se confruntă două viziuni diferite asupra viitorului: una bazată pe integrare europeană, reforme și disciplină fiscală, iar cealaltă pe suveranism și contestarea modelului actual al Uniunii Europene. Publicația avertizează că, în cazul în care partidele pro-europene nu vor reuși să răspundă problemelor economice și sociale resimțite de o parte a populației, formațiunile populiste ar putea continua să câștige teren.

În concluzie, Financial Times apreciază că România nu mai reprezintă doar un exemplu de succes al integrării europene, ci și un studiu de caz privind modul în care nemulțumirile economice și sociale pot influența scena politică și pot remodela raportul de forțe din interiorul Uniunii Europene.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri