Datele publicate de Ministerul Finanțelor arată că reducerea deficitului bugetar nu a fost obținută printr-o singură măsură, ci prin combinarea creșterii veniturilor statului cu limitarea cheltuielilor și accelerarea utilizării fondurilor europene.
Pe partea de cheltuieli, Guvernul a aplicat măsurile fiscal-bugetare prevăzute de Legea nr. 141/2025, care au vizat reducerea ritmului de creștere a cheltuielilor permanente ale statului. Astfel, cheltuielile de personal au scăzut cu aproape 2,9 miliarde de lei față de aceeași perioadă din 2025, ca urmare a limitării sporurilor și a restrângerii cheltuielilor salariale. Ponderea acestora în PIB a coborât de la 3,7% la 3,3%. Totodată, cheltuielile totale ale statului s-au redus de la 16,7% la 15,3% din PIB.
Execuția bugetară indică și o diminuare a cheltuielilor cu asistența socială, deși una modestă, precum și reducerea altor categorii de cheltuieli, inclusiv cele pentru burse, despăgubiri și alte transferuri, ca efect al măsurilor fiscal-bugetare adoptate în 2025.
În același timp, autoritățile au susținut că investițiile nu au fost reduse, ci au crescut la 44,73 miliarde de lei, fiind finanțate într-o proporție de peste 71% din fonduri europene și PNRR.
Reducerea deficitului a fost sprijinită însă și de creșterea veniturilor bugetare. Încasările din TVA au avansat cu 22,9%, pe fondul modificării cotelor de TVA și al unei colectări mai bune, iar veniturile din impozitul pe salarii, dividende și contribuțiile sociale au înregistrat, de asemenea, creșteri importante. În total, veniturile statului au fost cu 9,2% mai mari decât în aceeași perioadă a anului trecut.
Potrivit analizei Consiliului Fiscal, măsurile de ajustare a cheltuielilor introduse prin pachetul fiscal au un impact estimat de aproximativ 1,6% din PIB în 2026. Acestea includ înghețarea cheltuielilor de personal și a majorității cheltuielilor de asistență socială, limitarea sporurilor și a voucherelor de vacanță, reducerea unor cheltuieli din educație, modificarea regulilor privind concediile medicale și restrângerea unor beneficii acordate din bugetul public. În paralel, măsurile de creștere a veniturilor fiscale sunt estimate să aducă un impact pozitiv de aproximativ 1,75% din PIB.
Astfel, reducerea deficitului bugetar la 1,75% din PIB după primele cinci luni ale anului reflectă efectul cumulat al măsurilor de austeritate și eficientizare a cheltuielilor, al majorării unor taxe și impozite, precum și al unei absorbții mai ridicate a fondurilor europene, care au permis continuarea investițiilor fără o presiune suplimentară asupra bugetului de stat.





















