Foarfeca lui Bolojan: deficitul a scăzut de la 3,35% la 1,75% din PIB. Unde a tăiat Guvernul și ce efect au avut măsurile

Autor

Data

Categorie

Datele publicate de Ministerul Finanțelor arată că reducerea deficitului bugetar nu a fost obținută printr-o singură măsură, ci prin combinarea creșterii veniturilor statului cu limitarea cheltuielilor și accelerarea utilizării fondurilor europene.

Pe partea de cheltuieli, Guvernul a aplicat măsurile fiscal-bugetare prevăzute de Legea nr. 141/2025, care au vizat reducerea ritmului de creștere a cheltuielilor permanente ale statului. Astfel, cheltuielile de personal au scăzut cu aproape 2,9 miliarde de lei față de aceeași perioadă din 2025, ca urmare a limitării sporurilor și a restrângerii cheltuielilor salariale. Ponderea acestora în PIB a coborât de la 3,7% la 3,3%. Totodată, cheltuielile totale ale statului s-au redus de la 16,7% la 15,3% din PIB.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Execuția bugetară indică și o diminuare a cheltuielilor cu asistența socială, deși una modestă, precum și reducerea altor categorii de cheltuieli, inclusiv cele pentru burse, despăgubiri și alte transferuri, ca efect al măsurilor fiscal-bugetare adoptate în 2025.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

În același timp, autoritățile au susținut că investițiile nu au fost reduse, ci au crescut la 44,73 miliarde de lei, fiind finanțate într-o proporție de peste 71% din fonduri europene și PNRR.

Reducerea deficitului a fost sprijinită însă și de creșterea veniturilor bugetare. Încasările din TVA au avansat cu 22,9%, pe fondul modificării cotelor de TVA și al unei colectări mai bune, iar veniturile din impozitul pe salarii, dividende și contribuțiile sociale au înregistrat, de asemenea, creșteri importante. În total, veniturile statului au fost cu 9,2% mai mari decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Potrivit analizei Consiliului Fiscal, măsurile de ajustare a cheltuielilor introduse prin pachetul fiscal au un impact estimat de aproximativ 1,6% din PIB în 2026. Acestea includ înghețarea cheltuielilor de personal și a majorității cheltuielilor de asistență socială, limitarea sporurilor și a voucherelor de vacanță, reducerea unor cheltuieli din educație, modificarea regulilor privind concediile medicale și restrângerea unor beneficii acordate din bugetul public. În paralel, măsurile de creștere a veniturilor fiscale sunt estimate să aducă un impact pozitiv de aproximativ 1,75% din PIB.

Astfel, reducerea deficitului bugetar la 1,75% din PIB după primele cinci luni ale anului reflectă efectul cumulat al măsurilor de austeritate și eficientizare a cheltuielilor, al majorării unor taxe și impozite, precum și al unei absorbții mai ridicate a fondurilor europene, care au permis continuarea investițiilor fără o presiune suplimentară asupra bugetului de stat.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri