Fostul șef al Google, Eric Schmidt avertizează asupra riscurilor AI: „State ostile pot folosi tehnologia pentru atacuri biologice”

ULTIMELE ŞTIRI
Sursă Foto: BiziDay.ro

Autor

de Olar Sergiu

Data

Categorie

ULTIMELE ŞTIRI

Îngrijorări privind utilizarea abuzivă a inteligenței artificiale

Eric Schmidt, fostul director general al Google, și-a exprimat temerile într-un interviu acordat BBC cu privire la pericolul reprezentat de inteligența artificială în mâinile unor state ostile precum Coreea de Nord, Iran sau Rusia. Acesta consideră că tehnologia ar putea fi folosită pentru a dezvolta arme biologice, punând în pericol vieți nevinovate.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

„Această tehnologie poate fi adoptată suficient de rapid pentru ca state ostile să o poată folosi în mod abuziv și să provoace daune reale asupra oamenilor nevinovați”, a declarat Schmidt. De asemenea, a atras atenția asupra riscului ca sistemele AI să fie utilizate pentru „un atac biologic”, făcând referire la un posibil „scenariu Osama Bin Laden, în care o persoană malefică preia un aspect al vieții noastre moderne și îl folosește pentru a răni oameni nevinovați”.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Echilibrul dintre reglementare și inovare

Schmidt susține că este necesar ca guvernele să monitorizeze îndeaproape companiile private care dezvoltă AI, însă avertizează că o reglementare excesivă ar putea frâna progresul tehnologic. „Adevărul este că AI și viitorul vor fi proiectate, în mare parte, de companii private. Este foarte important ca guvernele să înțeleagă ce facem și să fie cu ochii pe noi”, a subliniat acesta.

Fostul CEO al Google a fost un susținător al măsurii implementate de administrația Joe Biden privind controlul exporturilor de microcipuri avansate necesare dezvoltării AI, menită să încetinească avansul tehnologic al competitorilor internaționali. Totuși, această decizie ar putea fi anulată de actualul președinte Donald Trump.

Declarațiile lui Schmidt vin în contextul summitului de Acțiune privind Inteligența Artificială de la Paris, unde SUA și Marea Britanie au refuzat să semneze Declarația de siguranță AI. Vicepreședintele american JD Vance a argumentat că reglementările propuse ar „distruge o industrie inovatoare chiar în momentul în care aceasta își ia avânt”.

În ciuda implicării sale în industria tehnologică, Schmidt s-a declarat împotriva utilizării telefoanelor mobile de către copii, deși Google a cumpărat Android în timpul mandatului său, iar sistemul de operare dezvoltat de acesta este acum cel mai utilizat la nivel global.

Citeste si:

Articolul precedent
Senatorul Nicolae Vlahu (AUR), despre Cătălin Predoiu: „Transformă România într-un stat polițienesc”
Articolul următor
AUR: „Predoiu transformă România într-un stat polițienesc!”

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri