FOTO | Raluca Dârjan, vicepreședinte SLIPC: „Astăzi, profesorii, elevii și studenții scriu împreună o lecție: educația nu se negociază, educația învinge!”

Autor

Data

Categorie

Cluj-Napoca, 11 septembrie 2025 – Mii de cadre didactice, elevi și studenți au ieșit în stradă pentru a protesta față de Legea 141/2025, care, potrivit sindicatelor, a provocat un haos fără precedent în sistemul educațional românesc.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Mitingurile continuă la cinci săptămâni de la adoptarea măsurilor, iar protestatarii cer demisia ministrului educației și abrogarea legii.

Într-o declarație susținută în Piața Unirii, Raluca Dârjan, vicepreședinte al Sindicatului Liber al Învățământului Preuniversitar Clujean (SLIPC), a subliniat că măsurile guvernamentale au fost adoptate „peste noapte, fără consultarea partenerilor de dialog social și fără un studiu de impact real”, aducând „un dezastru pentru educație” pentru o miză financiară minoră, de maxim 0,2% din PIB.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

„Într-o țară normală, educația ar fi fost protejată de măsurile de austeritate și nu sacrificată pentru o economie ridicolă”, a spus Dârjan, evidențiind că protestul nu este doar o problemă a profesorilor, ci afectează direct elevii și studenții, viitorul acestora fiind pus în pericol de măsurile considerate iresponsabile ale guvernului.

Anul școlar 2025–2026 a debutat fără festivități și bucurie, iar prima zi de școală i-a găsit pe profesori și elevi în stradă, transformând deschiderea tradițională într-o zi de tristețe și revoltă. Pe 8 septembrie, peste 20.000 de cadre didactice au mărșăluit la București, de la Palatul Victoria până la Palatul Cotroceni, într-un protest fără precedent în ultimii 35 de ani.

O delegație a fost primită de președintele României, căruia i-au cerut două lucruri clare: demisia ministrului educației și abrogarea măsurilor din Legea 141.

Răspunsul primit a fost însă dezamăgitor: nu s-a dat niciun răspuns referitor la demisie, iar abrogarea legii a fost amânată cu două luni pentru „evaluarea efectelor”. Sindicaliștii susțin că realitatea din școli arată deja consecințele dramatice, cu peste 15.000 de angajați din sistemul de învățământ rămași fără locuri de muncă.

„De 5 săptămâni suntem în stradă și ni se răspunde doar cu tăcere și dispreț”, a declarat Dârjan, criticând atât Președintele României, cât și Guvernul Bolojan, precum și partidele care susțin coaliția de guvernare, pentru lipsa de reacție în fața protestelor și boicotului activităților didactice care continuă în multe unități de învățământ.

Federațiile sindicale, împreună cu organizațiile de elevi și studenți, au decis să continue protestele până la atingerea celor două obiective: demisia ministrului educației și abrogarea măsurilor, precum și până când școala românească va primi respectul cuvenit.

„Astăzi, aici, profesorii, elevii și studenții scriu împreună o lecție: educația nu se negociază, educația învinge! Educația nu este o povară bugetară, educația este viitorul României!”, a mai adăugat Raluca Dârjan, evidențiind curajul participanților de a apăra sistemul educațional.

Protestele urmează să continue în întreaga țară, în semn de solidaritate și nemulțumire față de măsurile considerate dezastruoase pentru viitorul educației românești.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri