Franța și Marea Britanie propun un armistițiu parțial în războiul Rusia-Ucraina

Autor

Data

Categorie

Președintele Franței, Emmanuel Macron, și premierul Marii Britanii, Keir Starmer, au propus un armistițiu temporar de o lună în conflictul dintre Rusia și Ucraina. Potrivit declarațiilor liderului francez, această măsură ar viza doar anumite domenii strategice, precum „spațiul aerian, mările și infrastructura energetică”, pentru a facilita eforturile diplomatice de detensionare a situației, potrivit MediaFax.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Un armistițiu limitat, dar necesar

Macron a recunoscut că o încetare totală a focului ar fi dificil de supravegheat, având în vedere lungimea frontului. Într-un interviu acordat publicației Le Figaro, el a subliniat importanța unui acord bine negociat între cele două părți, înainte de orice altă acțiune militară majoră.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

„Ne dorim pacea. Dar nu o vrem cu orice preţ, fără garanţii”, a afirmat președintele francez.

El a mai precizat că, deși există discuții privind o eventuală desfășurare de trupe europene pe teren, acest lucru nu se va întâmpla „în următoarele săptămâni”, ci doar într-o etapă ulterioară a negocierilor.

Creșterea bugetelor de apărare și relaxarea normelor fiscale

Macron a abordat și problema cheltuielilor pentru apărare, susținând necesitatea unor reguli fiscale mai flexibile în Uniunea Europeană. Potrivit acestuia, statele membre ar trebui să poată aloca mai multe resurse financiare pentru securitate, utilizând inclusiv mecanisme de finanțare „inovatoare”.

În acest context, el a propus ca țările UE să își majoreze cheltuielile pentru apărare la un nivel cuprins între 3 și 3,5% din PIB, mult peste actualul obiectiv de 2% stabilit de NATO. Această creștere ar permite Europei să răspundă mai eficient provocărilor de securitate actuale și viitoare.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri