Gabriel Zetea, replică după declarațiile vicepremierului despre REMIN: „Realitatea nu se schimbă din vorbe”

Autor

Data

Categorie

BAIA MARE – Președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea, a reacționat la declarațiile vicepremierului Oana Gheorghiu privind situația companiei miniere REMIN, susținând că problema este mult mai complexă decât este prezentată în spațiul public.

Zetea afirmă că ideea potrivit căreia REMIN nu ar avea activitate este eronată, explicând că societatea administrează în continuare numeroase perimetre miniere, iazuri de decantare și galerii, acumulând obligații de mediu din ultimele decenii. „Poate nu este o activitate vizibilă pentru publicul larg, dar este una care nu poate fi ignorată”, a transmis acesta.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

În ceea ce privește lipsa unui plan de reorganizare, liderul CJ Maramureș susține că un astfel de plan există, însă implementarea lui este îngreunată de datoriile foarte mari și de procedurile complexe. Potrivit acestuia, este vorba despre obligații financiare de ordinul sutelor de milioane de lei, iar rezolvarea lor nu poate fi realizată rapid.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Zetea a mai precizat că reluarea activității miniere nu poate fi tratată ca o soluție imediată, întrucât presupune procese îndelungate de avizare și investiții semnificative. „Vorbim de ani de zile pentru obținerea tuturor aprobărilor și de sume foarte mari necesare pentru repornirea exploatărilor”, a explicat acesta.

În același timp, oficialul a subliniat că declinul mineritului în Maramureș nu este o problemă recentă, ci rezultatul unor decizii politice luate în mai multe etape, de-a lungul a peste 15 ani, de diferite guverne. În acest context, Zetea consideră că responsabilitatea este una colectivă și nu poate fi atribuită unei singure administrații.

„Dacă vrem soluții reale, trebuie să înțelegem că problemele construite în zeci de ani nu POT fi rezolvate prin declarații. Este nevoie de decizii asumate și de timp”, a mai transmis președintele CJ Maramureș.

Reacția vine în contextul dezbaterilor tot mai intense privind viitorul industriei miniere din România și al presiunilor legate de gestionarea obligațiilor de mediu și a restructurării companiilor de stat.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri