Gelu Duminică: Atacul cu dronă de la Galați schimbă percepția românilor asupra războiului din Ucraina

Autor

Data

Categorie

Sociologul Gelu Duminică consideră că incidentul în care o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe din Galați reprezintă un moment de cotitură pentru modul în care românii privesc războiul din Ucraina.

Într-o postare publicată pe Facebook, Duminică a afirmat că evenimentul demonstrează că apropierea geografică de conflict aduce și riscuri directe pentru România, scrie medifax.ro.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

„Căderea dronei la Galați este momentul în care iluzia confortului ni s-a cam fisurat”, a scris sociologul. Incidentul este considerat cel mai grav efect direct al războiului din Ucraina asupra teritoriului României de la începutul invaziei ruse. Potrivit autorităților, o dronă de tip Geran-2, de proveniență rusească, a lovit un bloc de locuințe din Galați, provocând rănirea a două persoane și evacuarea a aproximativ 70 de locatari.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Gelu Duminică susține că mulți români au privit până acum conflictul din țara vecină ca pe o problemă îndepărtată, fără implicații directe pentru România.

„Chiar dacă știam că suntem vecini cu un război, mulți au preferat să creadă că vecinătatea nu înseamnă și responsabilitate”, a afirmat acesta. Sociologul avertizează că atacul demonstrează cât de aproape sunt efectele războiului și că astfel de incidente pot avea consecințe mult mai grave.

„De data asta, am avut noroc și nu au murit români. Data viitoare, posibil să nu mai avem”, a transmis Duminică. În mesajul său, acesta a criticat și vocile care, în ultimii ani, au minimalizat riscurile generate de conflictul din Ucraina și au susținut că România nu are motive de îngrijorare.

Reacțiile oficiale nu au întârziat să apară. Președintele Nicușor Dan a calificat incidentul drept o încălcare gravă a securității României, iar NATO a reafirmat că este pregătită să apere „fiecare centimetru” al teritoriului aliat.

În concluzia mesajului său, Gelu Duminică a susținut că România trebuie să privească realist situația de securitate din regiune și să recunoască responsabilitatea Rusiei pentru atac.

„Fix de țara noastră trebuie să ne vedem. Și să spunem că Rusia este agresorul. De ieri, direct și al României”, a scris sociologul.

Postarea sa vine într-un context de tensiune regională crescută, după ce atacul de la Galați a generat reacții atât la nivel național, cât și din partea partenerilor României din NATO și Uniunea Europeană.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri