Generațiile tinere aruncă mai multe alimente din cauza etichetelor de expirare

ULTIMELE ŞTIRI

Autor

de Olar Sergiu

Data

Categorie

ULTIMELE ŞTIRI

Un studiu realizat de cercetătorii de la Facultatea de Drept din Harvard, pe un eșantion de 2.000 de persoane, a identificat diferențe semnificative între generații în ceea ce privește modul în care decid dacă un aliment mai poate fi consumat. Generația Z și milenialii se bazează în principal pe datele înscrise pe etichetele produselor alimentare, în timp ce persoanele mai în vârstă preferă să testeze mâncarea prin miros sau gust înainte de a o arunca, conform The Telegraph.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Confuzia legată de termenul de valabilitate

Cercetătorii atrag atenția asupra unei interpretări greșite a mesajelor de tipul „a se consuma de preferință înainte de” sau „utilizare până la data de”. Acestea sunt destinate mai mult să indice calitatea alimentelor, nu siguranța consumului. Cu toate acestea, mulți oameni cred că aceste etichete marchează un punct în care produsul devine periculos pentru sănătate și îl aruncă automat.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Creșterea risipei alimentare

Conform studiului, 43% dintre respondenți au declarat că aruncă întotdeauna sau de obicei alimentele înainte de data înscrisă pe etichetă, ceea ce reprezintă o creștere de șase puncte procentuale față de 2016. Această tendință reflectă o încredere tot mai mare în etichetare și o diminuare a utilizării simțurilor pentru a evalua alimentele.

O schimbare a comportamentului alimentar

Experții avertizează că viața modernă i-a făcut pe oameni să își piardă anumite deprinderi esențiale, cum ar fi gătitul și reutilizarea resturilor alimentare. Cercetătorii britanici susțin că tinerii nu mai au încredere în propriile simțuri pentru a verifica dacă un aliment este sigur.

„Am descoperit că consumatorii mai tineri se bazează mai mult pe datele înscrise pe etichete. Probabil cred că aceste date se referă la siguranța de a consuma aceste alimente și preferă să le arunce la data respectivă”, explică unul dintre cercetătorii britanici.

Această tendință contribuie semnificativ la risipa alimentară, iar specialiștii recomandă educarea consumatorilor pentru a înțelege mai bine diferența dintre calitate și siguranța alimentelor.

Citeste si:

Articolul precedent
România trebuie să treacă de la importuri la producție: Apelul CEO-ului Terapia Cluj pentru reindustrializare
Articolul următor
Administrația Trump, susține extremiștii în Europa. Oficialii americani pun presiune pe România pentru a nu interzice candidatura lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale din mai

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri