Gheorghe Piperea avertizează asupra proiectului Gigafabricii AI de la Cernavodă: „Ar putea pune presiune uriașă pe resursele de apă și energie”

Autor

de PoliticLive

Data

Categorie

Europarlamentarul Gheorghe Piperea susține că proiectul unei Gigafabrici de Inteligență Artificială la Cernavodă, estimat la aproximativ 5 miliarde de euro, ridică semne de întrebare privind impactul asupra resurselor de apă și energie ale României.

Într-o analiză publicată pe pagina sa, acesta afirmă că viitorul hub regional de inteligență artificială ar urma să consume până la 1.500 MW și să utilizeze un volum foarte mare de apă pentru răcirea infrastructurii informatice.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Potrivit lui Piperea, alimentarea cu energie ar urma să fie asigurată, într-o primă etapă, de viitoarele reactoare 3 și 4 ale Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă, iar ulterior și de proiectul reactoarelor modulare mici (SMR) de la Doicești. Europarlamentarul susține însă că aceste investiții nu sunt încă finalizate și își exprimă îndoiala că vor deveni operaționale în termenul estimat.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

În analiza sa, Gheorghe Piperea compară proiectul cu situația din Irlanda, unde dezvoltarea accelerată a centrelor de date a generat dezbateri privind consumul ridicat de energie și apă.

Acesta afirmă că un centru dedicat inteligenței artificiale poate avea un consum semnificativ mai mare decât un centru de date convențional și avertizează că un proiect de asemenea dimensiuni ar putea pune o presiune considerabilă asupra resurselor naționale.

Pe de altă parte, susținătorii proiectului arată că apa utilizată pentru răcirea supercomputerului va funcționa într-un circuit închis și va fi recirculată, iar căldura reziduală ar putea fi folosită pentru încălzirea orașului Cernavodă. De asemenea, energia necesară ar urma să provină din noile capacități nucleare planificate, fără a afecta consumatorii existenți.

Proiectul Gigafabricii AI este prevăzut ca un parteneriat public-privat, cu o valoare estimată la 5 miliarde de euro. Dacă va fi aprobat, Uniunea Europeană ar urma să contribuie cu aproximativ o treime din finanțare, restul fondurilor urmând să provină din cofinanțare națională și investiții private.

Material publicitar politic realizat pentru Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Pentru informații privind finanțarea și transparența acestui material, consultați Notificarea privind transparența.

Citeste si:

Articolul precedent
Bolojan: „Dacia şi Ford au oprit producţia de astăzi, voluntar” / Ce noi măsuri pregătește Guvernul pentru reducerea consumului de energie
Articolul următor
AUR a votat pentru păstrarea în funcțiune a capacităților energetice pe cărbune și extinderea funcționării lor pentru siguranța sistemului energetic național

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri