Gheorghe Piperea (europarlamentar AUR/ECR): „Bruxelles-ul pregătește noi taxe, iar românii vor suporta nota de plată”

Autor

Data

Categorie

Europarlamentarul AUR/ECR Gheorghe Piperea critică direcția în care se îndreaptă politica fiscală a Uniunii Europene și avertizează că noul buget multianual european va pune presiune suplimentară asupra contribuabililor.

Acesta susține că, în contextul negocierilor privind bugetul pentru următorii șapte ani și al datoriilor tot mai mari ale Uniunii Europene, Bruxelles-ul pregătește noi forme de taxare, de la taxarea coletelor provenite din afara UE până la taxe legate de emisiile de carbon, iar costurile vor ajunge, în cele din urmă, să fie suportate de cetățeni.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

„Principala problemă a acestei toamne este negocierea, pe de o parte, între Comisia Europeană, pe de altă parte, între Consiliu și, respectiv, Parlament, a acestui buget multianual pe următorii șapte ani de zile.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Precum cu siguranță știți, s-a anunțat că va fi vorba despre un buget de 2.000 de miliarde de euro, un buget care, cu siguranță, va fi simțitor redus, pentru că acest lucru este ceea ce își dorește Cancelarul Merz, care, acum, astăzi, când discutăm, este într-o dificultate enormă, majoră, pentru că alegerile din celălalt land german, care s-au desfășurat ieri, au dus la un rezultat absolut catastrofal pentru CDU (….) Ceea ce vă spuneam deunăzi, că CDU a înțeles mesajul electoratului și a dat semne că vrea să se reducă taxarea, impozitarea și așa mai departe, se va impune și Europei, pentru că, unul la mână, CDU este principalul, încă principalul partid al Germaniei, este și principalul partid al Uniunii Europene și, cu siguranță, vom avea o reducere a acestui buget de la 2 trilioane către, probabil, 1,4 trilioane.

Oricum, problematica rămâne, pentru că, chiar și așa, Uniunea Europeană trebuie să-și finanțeze acest buget și nu există altă soluție decât una din acestea.

Ori se majorează taxele în statele membre, absolut nimeni nu este foarte încântat de această idee, ori se majorează taxele sau se inventează taxe pentru a fi colectate direct de Uniunea Europeană. (…) Toate coletele care sunt comandate de pe platformele online și care provin din state non-membre ale Uniunii Europene, China, India, Statele Unite și așa mai departe, sunt taxate cu cel puțin 3 euro pe pachet. E posibil să fie și 6 euro, 9 euro, pentru că nu se taxează doar pachetul, ci se taxează inclusiv categoria de produse din pachetul respectiv. Asta înseamnă că, la taxa pe care deja noi o plătim pe aceste pachete, aceste colete, și care este de 24 de lei, se aplică încă o taxă de 16 lei, ceea ce înseamnă că și acest gen de consum se va reduce din motive de taxare.

În Franța deja carburantul a ajuns la 2,7 euro, o să ajungă 3 foarte curând, asta din cauza penuriei, dar la această creștere din cauza penuriei de materie primă se va adăuga o nouă taxă, care este special concepută pentru a alimenta bugetul Uniunii Europene, care va duce în Franța, încă nu s-a calculat cât va fi în România, la creșterea cu cel puțin 30 de cenți pe fiecare litru, pentru că se va aplica o taxă pe amprenta de carbon, plătibilă de data aceasta de persoanele fizice care conduc mașini.

Taxa aceasta pe amprenta de carbon nu se limitează la carburanți. Foarte curând, mă refer la 2027, o să ajungem să plătim taxă pe amprenta de carbon și dacă ne facem căldură în casă cu combustibil fosil, iar nu cu regenerat.

La ora actuală, Uniunea Europeană are un sold, un credit scadent de aproape 1 trilion de euro. Se va mai adăuga în 5 ani de zile încă 0,8 trilioane de euro cu înarmarea. Iar la momentul la care discutăm, Uniunea Europeană se împrumută cu dobândă de 3,78%, iar scadențele care se termină în 2036 au ajuns deja la 4%.

Sigur că nu sunt atât de grave situațiile comparat cu România, dar, cu toate acestea, deja Uniunea Europeană se împrumută foarte scump și ghiciți ce. Aceste costuri cu dobânzile nu or să fie suportate din buzunarele Comisarilor Europeni, cu atât mai puțin din buzunarul Președintei Comisiei Europene, ci din taxele și impozitele noastre”, a declarat europarlamentarul AUR/ECR, Gheorghe Piperea.

Material publicitar politic realizat pentru Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Pentru informații privind finanțarea și transparența acestui material, consultați Notificarea privind transparența.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri