Gheorghe Piperea (europarlamentar AUR/ECR): „Proiectul AEP este o metodă de exterminare a partidelor care se opun sistemului”

Autor

Data

Categorie

Europarlamentarul AUR, Gheorghe Piperea, atrage atenția cu privire la proiectul noii legi a partidelor inițiat de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), care, în opinia acestuia, reprezintă o încercare „de exterminare” a formațiunilor politice care se opun sistemului.

Gheorghe Piperea explică felul în care ar urma ca AEP să impună cu forța reguli noi privind organizarea, finanțarea, digitalizarea proceselor interne și chiar dizolvarea, o procedură ce ar putea fi folosită drept armă politică în momentul alegerilor din 2028.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

„Un proiect de lege care poate transforma vechiul și demodatul „cordon sanitar” într-o modalitate simplă și eficientă de exterminare a partidelor care se opun sistemului (și, de aceea, sunt ștampilate drept „extremiste”) a fost lansat în dezbatere publică de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP).

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Este un proiect de reformă radicală a Legii partidelor politice, care prevede mutarea procedurilor de înregistrare și dizolvare de la Tribunal direct în subordinea administrativă a AEP. Proiectul, scris chiar de AEP, permite AEP să dizolve partidele, fără ca sarcina de a proba motivele temeinice de dizolvare să mai fie la parchet, iar sentința de dizolvare să mai fie dispusă de tribunal.

În primul rând, proiectul prevede un control total asupra „ciclului de viață” a partidelor. AEP urmează a gestiona digitalizat și integrat partidele, de la înființare și organizare internă, până la dizolvare și radiere. Așa ceva e demn de China sau Rusia, iar nu de o țară membră a UE.

În al doilea rând, proiectul crește pragul minim de membri fondatori, de la 3 la 100 de persoane, impunând și obligativitatea reprezentării egalitare a ambelor sex. Proiectul forțează reguli noi, stricte, privind finanțarea, disciplina financiară, drepturile membrilor și digitalizarea proceselor interne, totul sub controlul permanent al AEP.

În al treilea rând, AEP va căpăta puterea de a decide administrativ dizolvarea sau radierea partidelor care nu respectă normele, procedurile și cutumele, deciziile de acest ale AEP putând fi ulterior atacate doar la Curtea de Apel București. În prezent, dizolvarea unui partid se poate dispune în condiții stricte de Tribunalul București, la cererea temeinic justificată a Parchetului, iar dizolvarea devine efectivă doar dacă nu înlătură motivele de dizolvare până la rămânerea definitivă a sentinței tribunalului.

În noua reglementare, o decizie de dizolvare pronunțată de AEP care nu ar fi imediat suspendată de Curtea de Apel, ar scoate din joc un partid, inclusiv din procesul electoral de la un anumit moment dat. Să zicem, din jocul alegerilor din 2028…

Important de reținut: toate partidele ar urma să se alinieze din timp la cerințele noii legi, sub sancțiunea dizolvării. În 6 luni, actele constitutive, procedurile interne, digitalizarea, documentele financiare și structurile egalitare de gen ar urma să fie implementate, iar de nu … dizolvarea.

Cel mai mare impact politic constă în impunerea unei jurisdicții directe a AEP asupra partidelor politice. AEP este, totuși, o autoritate administrativă împănată cu demnitari numiți de partidele sistemice, aceleași care au impus “cordonul sanitar”.

Este limpede, așadar, care este ținta reglementării, nu partidele fantomă, ci AUR, singurul partid care amenință „stabilitatea” coaliției partidelor „pro-europene/occidentale”(în fapt, o coaliție de sucursale ale partidului-cartel psdpnlusrudmr).

Notă suplimentară: dincolo de proiectul de lege, președintele AEP a anunțat că misiunile de control de fond la partidele mari (inclusiv AUR) încep la 1 septembrie 2026. Nu e greu de dedus ce partide vor ieși minunat la control și ce partid va ieși rău”, a declarat europarlamentarul AUR, Gheorghe Piperea.

Material publicitar politic realizat pentru Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Pentru informații privind finanțarea și transparența acestui material, consultați Notificarea privind transparența.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri