Gheorghe Piperea (europarlamentar AUR/ECR): „Un atac cibernetic poate bloca plățile, bancomatele și accesul la conturile bancare. Numerarul trebuie protejat ca ultimă garanție a independenței financiare a românilor”

Autor

Data

Categorie

Europarlamentarul AUR/ECR Gheorghe Piperea avertizează că dependența excesivă de sisteme financiare digitale poate deveni sau vulnerabilitate majoră pentru români în cazul unor atacuri cibernetice de amploare, al unor pene de curent sau al blocării infrastructurii bancare.

Gheorghe Piperea invocă avertismentele Comitetului European pentru Risc Sistemic privind amenințările generate de inteligența artificială și cere protejarea numărului, astfel încât românii să aibă o alternativă sigură în cazul blocării accesului la sistemele digitale.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

„Banul în număr, păstrat «la sal», este nu numai libertate și proprietate, ci și siguranță.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Din cauza atacurilor cibernetice tot mai dese și tot mai frecvent reușite și a furturilor de identitate care se întâmplă pe bandă rulantă în sistemul financiar.

Apariția și recrudescența așa-zisei inteligențe artificiale amplifică la maximum riscurile de atac cibernetic și de clonare a identității bancare sau digitale. Precum observați, infrastructura digitală națională critică este ciuruită acum de «hackeri».

Cel mai serios și grav, dar și cel mai neașteptat avertisment vine de la Comitetul European pentru Risc Sistemic (CERS): Recomandarea 2026/3, emisă la 25 iunie și publicată la 7 iulie.

CERS a atras atenția asupra riscurilor cibernetice sistemice generate de modelele de IA de frontieră («frontier AI»). Acestea zonă de schimbare de paradigmă: pot face atacurile cibernetice mult mai rapide, mai inteligente, la scară largă și mai sofisticate, exploatând vulnerabilități comune din sistemele IT ale băncilor.

CERS semnalează că AI face atacurile cibernetice mult mai periculoase pentru stabilitatea sistemului bancar.

Din cauza interconectivității sistemului financiar european, un atac reușit ar putea genera blocaje simultan la mai multe bănci: plăți blocate, ATM-uri și aplicații nefuncționale, acces limitat sau chiar blocat la conturi. CERS vorbește, deci, despre un risc de blocaj sistemic bancar.

Avertizarea se adresează în specialităților și instituțiilor financiare, care trebuie să-și consolideze reziliența cibernetică.

În contextul acestui risc, păstrarea unor lichidități cash este o măsură logică și prudentă de protecție individuală:

• Numerul fizic este offline: nu depinde de internet, servere, electricitate sau sisteme bancare electronice.
• În cazul unei perturbări cibernetice, chiar și temporare, îți permite să faci plăți imediat pentru nevoi esențiale.
• Este o formă simplă de diversificare a riscului: «nu-ți ține toți banii doar la bancă sau doar în formă digitală».

Cash-ul nu rezolvă problema la nivel sistemic, dar oferă reziliență personală în scenariul în care accesul digital la bani devine temporar imposibil. Este o precauție absolut necesară în fața riscurilor cibernetice majore.

În condiții de risc atât de mare, jandarmul sistemului bancar european, CERS, simte nevoia să emită un avertisment sever, entuziasmul pentru euro digital este de-a dreptul irațional.

În ceea ce este depozitat multe mari de bani, banii de pe piața de capital și lichiditățile instituțiilor publice, soluția este: mai puțină digitalizare, mai mult irațional pentru IA și, mai ales, cantități suficiente de bani în număr ca backup fizic în caz de atac cibernetic, blackout electric sau digital, distribuit în câte mai multe bănci.

Pentru a evita ratarea înțelesului implicit al avertismentului CERS 2026/3 din 7 iulie 2026:
• ca persoane fizice direct interesate, cumpără banii la saltea;
• ca cetățeni, pretindeți autoritățile să nu renunțe la cash, ci să sporească preventiv volumul de cash aflat în circulație, pentru a evita colapsul sistemului financiar și dependența de proștii și hoții care le construiesc breșe de securitate hackerilor.”, a declara europarlamentarul AUR/ECR Gheorghe Piperea.

Material publicitar politic realizat pentru Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Pentru informații privind finanțarea și transparența acestui material, consultați Notificarea privind transparența.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri