Google și cererile de cenzură: colaborări cu guverne din întreaga lume

Autor

Data

Categorie

O investigație realizată de jurnaliștii de la The Observer, parte a grupului de presă The Guardian, a dezvăluit că, în ultimii 14 ani, Google a răspuns solicitărilor venite din partea guvernelor din aproape 150 de țări pentru eliminarea anumitor informații de pe platformele grupului Alphabet. Deși multe dintre aceste cereri provin din state democratice, compania a acționat și la solicitarea unor regimuri autocratice, printre care cele din Afganistan, Rusia și China.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

În mod surprinzător, Google a colaborat inclusiv cu poliția din Afganistan, aflată sub controlul talibanilor. În cazul Rusiei și Chinei, au fost eliminate videoclipuri de pe YouTube care criticau guvernele sau denunțau corupția. Printre materialele eliminate s-au numărat clipuri cu ucraineni care ardeau steagul Rusiei, postări de pe Blogger ce conțineau critici la adresa regimului rus și videoclipuri ce satirizau simbolurile statale.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Cenzură în Rusia și China

Un exemplu semnificativ de intervenție a fost în 2022, când Google a eliminat un videoclip care îndemna cetățenii să protesteze împotriva guvernului rus. De asemenea, în timpul alegerilor prezidențiale din 2021, mai multe videoclipuri ale opozantului Aleksei Navalnîi, ulterior decedat într-un penitenciar rus, au fost blocate temporar.

În cazul Chinei, autoritățile au cerut eliminarea a 400 de videoclipuri, dar doar 200 au fost șterse. Ministerul Securității Publice a motivat că acestea conțineau acuzații de corupție și „invenții despre oficiali guvernamentali de rang înalt.” Totodată, în 2023, Google a primit 19 solicitări din partea poliției afgane, fără a preciza motivele invocate de guvernul taliban.

La nivel global, datele Google indică un total de 5,6 milioane de elemente de conținut etichetate pentru eliminare, în urma cererilor guvernelor din diverse țări. Acestea au invocat motive precum încălcarea vieții private, drepturile de autor, defăimarea sau alte încălcări ale politicilor companiei.

Un proces opac și controversat

Potrivit companiei de securitate Surfshark, numărul solicitărilor de eliminare a conținutului s-a dublat în ultimii cinci ani. Google face publice unele dintre cazurile de cenzură în raportul său de transparență, însă jurnaliștii de la The Observer subliniază că întregul proces rămâne opac și bazat pe date incomplete. Această lipsă de transparență ridică semne de întrebare cu privire la rolul companiei în controlul informațiilor publice, în combaterea propagandei și a dezinformării.

Google admite că deciziile sale au implicații politice, dar subliniază că „echipele noastre evaluează fiecare solicitare și examinează conținutul în context, pentru a determina dacă trebuie sau nu eliminat, din motive de încălcare a legilor naționale sau a politicilor noastre de conținut. Evaluăm întotdeauna legitimitatea și caracterul complet al unei cereri guvernamentale.”

Cu toate acestea, compania contestă unele solicitări. În Rusia, a fost chiar amendată cu o sumă „simbolică”, mai mare decât PIB-ul mondial, pentru restricționarea canalelor de YouTube ale agențiilor de presă de stat.

Datele din rapoartele de transparență arată că, în ultimii patru ani, 60% dintre solicitările de eliminare a conținutului au venit din partea Rusiei, iar Roskomnadzor, agenția de reglementare rusă, este instituția care a contactat cel mai des Google în acest scop.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri