Guvernul lansează Registrul Unic al Companiilor de Stat. Oana Gheorghiu: „Reforma nu este un exercițiu tehnic, ci un proces real”

Autor

Data

Categorie

Guvernul lucrează la realizarea unui registru unic al tuturor companiilor de stat din România, un instrument considerat esențial pentru transparentizarea și reorganizarea sectorului public. Anunțul a fost făcut de Oana Gheorghiu, care a precizat că România are în prezent 1.502 companii de stat, dintre care 230 la nivel central și 1.272 sub autoritățile locale.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

„Ne-am propus să facem un registru unic al companiilor de stat, care completează tabloul de la AMEPIP. Va avea rol de a da statului român o imagine clară a tot ceea ce deține în fiecare clipă, cu date financiare lunare”, a declarat Gheorghiu.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Primele 10 companii incluse în proiect: energie și transporturi

Registrul va fi implementat etapizat, începând cu 10 companii pilot – patru din domeniul energiei și șase din transporturi. „Reforma nu este un exercițiu tehnic, ci un proces real, etapizat. Ne-am propus să începem cu 10 companii în care vom testa acest flux de lucru. Vor fi selectate în urma unui proces de consultare cu ministerele de Transporturi și Energie”, a explicat oficialul.

Potrivit acesteia, registrul va funcționa „ca o hartă sectorială, pentru prima oară în România, care devine un instrument strategic pentru statul român și care fixează pentru prima oară ambiția statului român în ceea ce privește prezența în diferite sectoare de activitate”.

Reforma companiilor de stat: eliminarea interimatului și restructurări

Oana Gheorghiu a anunțat și primele măsuri concrete din reforma companiilor de stat, prevăzute în PNRR. Prima vizează eliminarea conducerilor interimare din toate companiile de stat, un jalon cu termen-limită 31 martie 2026.

De asemenea, cel puțin trei companii de stat urmează să fie restructurate, măsură prevăzută pentru 31 august 2026.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri