Ilie Bolojan: Fără tăieri în preuniversitar. Finanțarea universităților va ține cont de performanță

Autor

Data

Categorie

Premierul Ilie Bolojan a respins ferm informațiile privind posibile reduceri bugetare în învățământul preuniversitar și a anunțat măsuri pentru accelerarea investițiilor în școli, subliniind că prioritatea Guvernului este deblocarea fluxurilor de plată.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Întrebat despre planurile pentru portofoliul Educației, șeful Executivului a catalogat drept nefondate zvonurile privind tăieri de fonduri sau nominalizări controversate. Potrivit acestuia, întârzierile mari la plată afectează proiectele aflate în derulare, motiv pentru care Guvernul vizează reducerea termenelor de plată de la 70–80 de zile la 15–20 de zile.
„Nu vor fi reduceri în preuniversitar. Obiectivul nostru este să asigurăm un flux normal al plăților pentru investiții”, a declarat premierul.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

În ceea ce privește învățământul superior, Ilie Bolojan a subliniat nevoia de creștere a calității și de adaptare a universităților la cerințele reale ale pieței muncii. Acesta a propus publicarea unor date transparente privind performanța instituțiilor de învățământ, precum rata de promovare la rezidențiat în cazul facultăților de medicină sau traseul profesional al absolvenților.

„Datele publice despre parcursul absolvenților ne-ar ajuta să vedem dacă domeniile de studiu au relevanță economică și unde este nevoie de ajustări”, a explicat premierul.

În concluzie, șeful Guvernului a anunțat că statul ia în calcul schimbarea modului de finanțare a universităților, astfel încât alocarea fondurilor să țină cont nu doar de numărul de studenți, ci și de performanță.
„Finanțarea în funcție de calitate și rezultate poate aduce schimbări pozitive, treptat, în sistemul de învățământ românesc. Important este să creștem bugetele pentru educație, nu să le reducem”, a precizat Ilie Bolojan.

Referitor la conducerea Ministerului Educației, premierul a menționat că „este foarte probabil ca săptămâna viitoare să fie numit un nou ministru”.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri