Impactul Alegerilor din SUA asupra Economiei Globale și Relațiilor cu România

Autor

Data

Categorie

Alegerile prezidențiale din Statele Unite vor avea un efect direct asupra economiei globale, inclusiv asupra României, datorită rolului Statelor Unite ca cea mai mare economie din lume și ca țară de referință pentru piața financiară internațională. Un raport realizat de Moneycorp România indică faptul că dolarul, principala monedă internațională, și politica economică americană vor influența perspectivele economice internaționale, în funcție de rezultatul alegerilor.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

„Viitorul președinte al Statelor Unite va avea sarcina importantă de a menține economia americană pe traiectoria actuală, stabilind direcția pentru dinamica economică globală,” a declarat Lauren Buckner, expert și Head of Private Dealing la Moneycorp UK, adăugând că datele economice recente din SUA au fost foarte solide.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

 Scăderea Inflației și Creșterea Economică

Buckner subliniază că „așteptările privind inflația sugerează că aceasta va continua să scadă,” iar îmbunătățirea sentimentului consumatorilor și performanțele pozitive ale pieței imobiliare contribuie la o creștere economică stabilă. Totodată, piața muncii din SUA și-a depășit constant așteptările, ceea ce va reprezenta o prioritate pentru viitorul lider american, care trebuie să se asigure că acest trend pozitiv nu va suferi deviații semnificative.

Politicile Economice ale Candidaților: Trump vs. Harris

Donald Trump, candidat pentru un nou mandat, promite să „pună capăt inflației și să facă America din nou accesibilă” prin creșterea producției de energie internă, reducerea impozitelor și extinderea tarifelor la importuri, măsuri care ar putea susține comerțul intern. Potrivit lui Buckner, o victorie a lui Trump „ar putea inițial să fie pozitivă pentru dolarul american,” așa cum s-a întâmplat în 2016, când dolarul a crescut cu 5% după victoria sa.

În schimb, contracandidata sa, Kamala Harris, și-a construit programul economic în jurul unei „economii a oportunităților,” vizând reduceri de taxe pentru familiile cu venituri medii și mici și extinderea sprijinului pentru achiziția primei locuințe. Această abordare, caracterizată drept „un aer de continuitate,” ar putea genera o reacție mai moderată pe piețele financiare.

 Efectele Asupra României și Importanța Programului Visa Waiver

Dezvoltările economice din SUA au un impact direct și asupra României, unde relațiile comerciale cu SUA au crescut constant. Cosmin Bucur, manager la Moneycorp România, subliniază că eliminarea vizelor de călătorie prin programul Visa Waiver reprezintă un avantaj important pentru atragerea investitorilor americani: „Faptul că România are toate șansele să adere la programul Visa Waiver este un atu important în ochii investitorilor americani.”

Potrivit lui Bucur, măsurile de combatere a inflației luate în SUA vor avea efecte și asupra economiei românești, în special în sectoare precum petrolul, gazele și energia. „Semnalul de reducere a inflației este unul pozitiv, iar dacă America cooperează cu UE pentru a combate creșterea prețurilor, efectele pozitive se vor vedea și în România,” a explicat acesta.

 Relațiile Comerciale România-SUA și Potențialul de Creștere

Schimburile comerciale dintre România și SUA au atins anul trecut 5,5 miliarde de euro, cu o creștere anuală de 10%, însă ambasadorul României în SUA, Dan-Andrei Muraru, crede că există un potențial semnificativ de extindere. „Anul trecut, au fost 5,5 miliarde de euro în importuri și exporturi. Este o creștere anuală clară, dar încă departe de potențial,” a declarat diplomatul român, subliniind că alte țări din regiune au atins valori mai mari. Spre exemplu, Polonia are schimburi comerciale de 23-25 miliarde de euro cu SUA, iar Ungaria și Cehia se situează la 10 miliarde și, respectiv, 12 miliarde.

Ambasadorul Muraru a menționat că România ar trebui să dezvolte mai multe inițiative comune cu Statele Unite în domenii-cheie precum start-up-urile, tehnologia avansată, infrastructura și industria auto.

 Parteneriatul Strategic România-SUA

Parteneriatul Strategic între România și Statele Unite, lansat în 1997 cu ocazia vizitei la București a președintelui american Bill Clinton, a devenit un element central al politicii externe românești. Acesta a sprijinit de-a lungul anilor eforturile României în reforma politică, economică, militară și administrativă, iar relațiile dintre cele două state au continuat să se consolideze de atunci.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri