Încălzirea globală, responsabilă pentru mii de decese în Europa: Italia, Spania și România printre cele mai afectate

Autor

Data

Categorie

Un studiu realizat de cercetătorii de la Imperial College London și London School of Hygiene & Tropical Medicinearată că 68% dintre cele 24.400 de decese provocate de valurile de căldură în 854 de orașe europene au fost cauzate de schimbările climatice generate de activitatea umană.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Cele mai mari pierderi de vieți omenești s-au înregistrat în Italia (4.597 decese suplimentare), urmată de Spania (2.841), Germania (1.477), Franța (1.444) și Regatul Unit (1.147). România a înregistrat 1.064 de decese, fiind printre cele mai afectate țări.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Capitalele europene, printre cele mai expuse

Raportat la marile capitale, Roma a înregistrat 835 de victime, Atena 630, Paris 409, Madrid 387, București 360, Londra 315 și Berlin 140. Ca pondere raportată la populație, Roma, Atena și București au fost cele mai lovite.

Persoanele de peste 65 de ani au reprezentat 85% dintre victime, ceea ce arată vulnerabilitatea crescută a populației vârstnice la verile din ce în ce mai călduroase.

Studiul subliniază că rezultatele oferă doar o imagine parțială, întrucât orașele analizate adăpostesc mai puțin de o treime din populația Europei. Chiar și așa, cercetătorii avertizează că bilanțul confirmă tendința periculoasă: fiecare grad suplimentar de încălzire globală are un impact direct asupra sănătății și supraviețuirii europenilor.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri