Iranul refuză reluarea negocierilor nucleare cu SUA

Autor

Data

Categorie

Iranul a anunțat că nu va reveni la masa negocierilor nucleare cu Statele Unite, acuzând Washingtonul de „pretenții exagerate” în cadrul discuțiilor diplomatice care s-au încheiat brusc în luna iunie, după o serie de raiduri aeriene asupra instalațiilor nucleare iraniene.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

„Iranul nu va relua negocierile nucleare cu Statele Unite cât timp Washingtonul formulează cereri nerezonabile”, a declarat ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, citat de agenția semi-oficială Tasnim.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Oficialul a explicat că discuțiile indirecte purtate anterior cu SUA — inclusiv cele din marja Adunării Generale a ONU— au fost suspendate din cauza „exigențelor excesive ale americanilor”.

Negocierile, suspendate după raidurile aeriene din iunie

Înainte de întreruperea dialogului, Teheranul și Washingtonul purtaseră cinci runde de negocieri, menite să reia acordul nuclear din 2015 (JCPOA). Însă discuțiile s-au încheiat brusc în iunie, odată cu izbucnirea unui conflict aerian de 12 zile, în timpul căruia Israelul și Statele Unite au bombardat mai multe ținte nucleare iraniene, conform MediaFax.

Israelul a justificat atacurile ca fiind necesare pentru a opri Republica Islamică din drumul său spre obținerea armei nucleare, susținând că Teheranul plănuia „distrugerea statului evreu”.

AIEA: Iranul îmbogățește uraniu la niveluri fără scop civil

De partea sa, Iranul a negat în mod repetat că urmărește dezvoltarea de arme nucleare. Totuși, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), țara a îmbogățit uraniu la niveluri fără aplicabilitate civilă, a restricționat accesul inspectorilor internaționali și și-a extins programul de rachete balistice.

Autoritățile israeliene susțin că aceste acțiuni demonstrează că Iranul a făcut „pași concreți spre obținerea capacității de înarmare nucleară”.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri